agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-10-28 | [This text should be read in romana] | Deopotrivト contestat ネ冓 iubit, adulat ネ冓 dispreネ孛it, controversat ネ冓 merituos, Adrian Pトブnescu rトノテ「ne, fトビト テョndoialト, una dintre personalitトκ嬖le literaturii romテ「ne contemporane. Departe テョnsト de sfera artisticト a vieネ嬖i poetului, problemele legate de identitate, de limba neamului din care face parte, de realitトκ嬖le societトκ嬖i romテ「neネ冲i テョn ansamblu, sunt tot atテ「tea chestiuni care se cer discutate ネ冓 clarificate. Cu ocazia alegerii ca membru de onoare テョn Academia Republicii Moldova, Adrian Pトブnescu a acordat un interviu ziarului 窶柮ing窶, テョn care a テョncercat sト-ネ冓 regトピeascト tonusul ネ冓 puterea cuvテ「ntului care l-au fトツut cunoscut. Cum priviネ嬖 alegerea dvs. ca membru de onoare テョn Academia de ネtiinネ嫺 a Moldovei テョn raport cu ce li se テョntテ「mplト intelectualilor de dincoace de Prut? Academia de ネtiinネ嫺 este de fapt Academia Moldovei. Titulatura coincide nefericit cu cea de la noi. Spun asta pentru cト ce se テョntテ「mplト la noi, テョn general prigonirea intelectualilor, este un fapt negativ al unui regim. Mai mult decテ「t atテ「t, nici nu ネ冲iu dacト テョn afarト de fascism sau bolネ册vism, テョn fazele iniネ嬖ale, ネ冓-a permis cineva asemenea erori faネ崙 de intelectuali. Pot sト se facト erorile astea テョn numele a orice, dar ele au pテ「nト la urmト aceeaネ冓 consecinネ崙, ネ冓 anume テョndepトビtarea intelectualilor de misiunea lor, care este una de iluminare a poporului din care vin. Trebuie sト aibト Academia, de orice tip sau orice titulaturト ar avea, o justificare economicト? Nu. Se bagト pe gテ「t niネ冲e informaネ嬖i care nu sunt exacte. Cum sト aibト Academia asemenea rosturi? De altfel Constantin Bトネトツeanu Stolnici a spus bine ce a spus, cu bun simネ ネ冓 boiereネ冲e. Spuneネ嬖-mi vト rog cテ「teva cuvinte despre academicianul Gheorghe Duca. Dar nu-l primesc eu pe dテ「ndul テョn academie, ci dimpotrivト, dテ「nsul mト primeネ冲e pe mine! Este preネ册dintele Academiei, un om profund respectabil. Ne-am nトピcut テョn acelaネ冓 loc din Basarabia. Chiar dacト dvs. aネ嬖 plecat de acolo... N-am avut niciun fel de drept sト mト opun. Nu aveam un an cテ「nd m-a luat mama テョn braネ嫺, m-a trecut Prutul ネ冓 m-a pierdut テョntr-un tren plin cu soldaネ嬖 romテ「ni テョnfrテ「nネ嬖. Asta se テョntテ「mpla テョn 1944, bトハuiesc... Nu ネ冲iu, nu aveam noネ嬖unea timpului. Eram etern, de o eternitate naivト. Ne-am preluat amprentele armatei romテ「ne テョnfrテ「nte, テョn trenul トネa, mergテ「nd テョn mテ「inile lor. Dacト eu sunt cel care se pierduse, テョnseamnト cト sunt ネ冓 cel care se nトピcuse テョn 20 iulie 1943 la Copトツeni. Ce テョnseamnト pentru dvs. alegerea ca membru テョn Academia Republicii Moldova? Pentru mine este cel mai テョnalt moment de fericire ネ冓 demnitate pe care-l trトナesc. Am participat la multe momente de istorie extraordinare. Momentul august 1968, cテ「nd Nicolae Ceauネ册scu a rトピpuns テョn numele Romテ「niei, cu un curaj ネ冓 cu o demnitate pe care istoria le va ネ嬖ne minte, agresiunii ネ冓 ameninネ崙ビii. Pe urmト, am fost fericit cト mi s-au nトピcut cei trei copii. Am fost fericit cテ「nd am reuネ冓t sト salvez odatト de boalト ネ冓 de moarte pe bunica mea. Am fost fericit cテ「nd am ajuns, din proprie voinネ崙, pe frontul transnistrean, テョn 1992, テョmpreunト cu Grigore Vieru, cu Doina ネ冓 cu Ion (Aldea Teodorovici 窶 n.r.), cu Carmen ネ冓 cu Andrei. Era テョnsト un fel de fericire fトビト finalitate. ネtiam cト se terminト imediat, mai ales cト a doua zi cei care mト primiserト, soldaネ嬖i romテ「ni care nici nu ネ冲iau cト sunt romテ「ni din acele zone, aveau sト fie spulberaネ嬖 ネ冓 sト moarト. Mai mult decテ「t atテ「t, au murit ネ冓 cei din partea cealaltト a frontului, care veniserト sト ne asculte cテ「nd am fトツut un cenaclu pe liniile frontului la Coネ冢iネ嫗, Cocieri. Am fトツut lucruri incredibile テョn viaネ崙. Preネ册dintele Snegur, care mi-a dat cu mare dificultate aprobarea sト mト duc pe front, テョmi spunea: 窶曠ragul meu, dar uite, acolo a sトビit テョn aer maネ冓na televiziunii. Te vor omorテョ!窶 Acolo nu era vreme de reguli. A fost テョn general un rトホboi al tuturor abdicトビilor. A fost cumplit. Vト veネ嬖 テョntoarce acum ネ冓 veネ嬖 ネ嬖ne un discurs despre limba romテ「nト la pupitrul Academiei Moldovei. Se cunosc fricネ嬖unile, false テョn fond, care au fost テョntre noi ネ冓 Republica Moldova. Nu sunt テョntre noi ネ冓 Republica Moldova. Sunt unii oameni care fac asta, dar ネ冓 oameni de la noi care nu au respect, nu au sentimentul identitトκ嬖i neschimbabile prin limbト. Oameni care dispreネ孛iesc limba romテ「nト. Nu este vorba de noi ネ冓 de Republica Moldova. Republica Moldova este o formト. Esenネ嬖al e cト dincolo de Prut trトナesc oameni care se テョnネ嫺leg oricテ「nd cu oameni din Alba Iulia, cu oameni din Timiネ冩ara, cu oameni de la Craiova, cu oameni de la Bucureネ冲i, de la Braネ冩v, de la Constanネ嫗, ネ冓 cト mare noroc am avut de limba noastrト. Asta pentru cト unii ネ冓-au pierdut limba ネ冓 din cauza felului de a fi al acelei limbi, poate mai butucトハoasト, poate mai puネ嬖n dispusト sト intre テョn combinaネ嬖i. La noi se mai aud influenネ嫺 slave, maghiare, turceネ冲i, greceネ冲i etc. Limba romテ「nト s-a salvat ネ冓 prin capacitatea ei de a nu fi trufaネ卞. Trトナm テョntr-o Europト cu pereネ嬖i subネ嬖ri. Asta de altfel ネ冓 susネ嬖n テョn teza pe care o voi prezenta la Chiネ冓nトブ. Se aud lucrurile テョntre noi ネ冓 nici nu trebuie cultivatト ura faネ崙 de alte limbi. Voi face un lucru curajos acolo. Voi spune テョn treacトフ cテ「te un vers aproape テョn fiecare limbト: ネ冓 テョn ruseネ冲e, テョn englezeネ冲e, テョn franネ孛zeネ冲e, ネ冓 テョn spaniolト. Noi ネ冓 francezii, de exemplu, am avut de-a lungul istoriei multe afinitトκ嬖 lingvistice. Afinitatea aceasta nu ajunge pentru o relaネ嬖e normalト テョntre state, din pトツate. Ultimele evenimente, legate de expulzarea romilor, nu trebuie privite cu ochii numai テョnspre Paris, ci ネ冓 cトフre noi. Conducerea noastrト nu ネ冲ie sト se poarte cu lumea. Conducerea noastrト este pトフimaネ卞 ネ冓, dupト pトビerea mea, mai degrabト creeazト probleme decテ「t le rezolvト, ceea ce este foarte trist. Chiar テョn chestiunea Moldovei, テョn care sunt de acord pe fond cu poziネ嬖a lui Bトピescu, ネ冓 anume ajutor pentru Moldova. Nu sunt de acord cu cei care fac socoteala cト le dトノ niネ冲e bani moldovenilor. Pトナ ce datorii avem noi faネ崙 de o parte de Romテ「nie furatト ネ冓 mutilatト ネ冓 zdrobitト ネ冓 テョntrトナnatト?! Enorme datorii! Aネ兮 cト preネ册dintele face foarte bine partea asta, dar nu trebuie sト provoace, pentru cト nu テョn luptト cu Rusia vom obネ嬖ne noi drepturile noastre, ci テョntr-un dialog onest ネ冓 curajos. La conducerea rusト au venit ネ冓 oameni care aud ce li se spune, chiar dacト nu sunt テョntotdeauna de acord cu ceea ce li se spune. Nu mai este 1968: una era atunci, cテ「nd strigトフul lui Ceauネ册scu trebuia sト se audト テョn toate cotloanele lumii ネ冓 sト opreascト armata de invadatori la graniネ崙, ネ冓 alta e azi, cテ「nd orice fel de necaz la nivel politic se rトピfrテ「nge テョn viaネ嫗 economicト ネ冓 ne テョngheaネ崙 relaネ嬖ile cu o ネ嫗rト mare ネ冓 cu un popor generos cum este poporul rus. Este un popor care asta ネ冲ie el, ceea ce circulト テョn folclor, ネ冓 la nemネ嬖, ネ冓 la ruネ冓, despre noi: romテ「nii sunt bトナeネ嬖 buni, dar テョntorc prea repede armele, nu au caracter. Noi ar trebui sト avem grijト de treaba asta. Credeネ嬖 cト este mai corect sト spunem Basarabia decテ「t Republica Moldova? Nu am problema asta. Am pronunネ嫗t de multe ori Basarabia pentru a o delimita de o formト trecトフoare. Republica Moldova este un stat care trebuie respectat, dar gテ「ndul meu este la Basarabia ネ冓 la Bucovina. Referitor la faptul cト veネ嬖 susネ嬖ne aceastト dizertaネ嬖e despre limba romテ「nト, ce pトビere aveネ嬖 despre cei care afirmト existenネ嫗 limbii moldoveneネ冲i? E dreptul lor sト テョネ冓 caute o ieネ冓re din situaネ嬖a de テョnstrトナnare テョn care au fost obligaネ嬖 sト trトナascト. N-aネ vrea sト fim radicali. テ始 general radicalismul テョn necunoネ冲inネ崙 de cauzト duce la rezultate rele. Poate fi ネ冓 o afirmare a personalitトκ嬖i celor care suネ嬖n existenネ嫗 limbii moldoveneネ冲i. Atテ「ta vreme cテ「t a spune moldovean nu テョnseamnト a nega apartenenネ嫗 la ideea de romテ「n, nu e nicio problemト. テ始 general de pe malul Dテ「mboviネ嫺i este foarte uネ冩r sト faci socoteli radicale pe malul Bテ「cului. Lucrurile trebuie luate テョncet ネ冓 deネ冲ept. Nu se poate intra テョn forネ崙, ca la duネ冦ani. テκ冲ia sunt fraネ嬖i noネ冲ri, sunt cei care prntr-un hazard istoric, printr-o nenorocire a hトビネ嬖i, au avut de suferit la fel de mult ca ネ冓 ardelenii. Ne purtトノ cu ei ca ネ冓 cテ「nd ar fi vinovaネ嬖. Ce, ei au fトツut tratatul Ribentropp 窶 Molotov? Eu テョntotdeauna am fost foarte, foarte apropiat de aceastト cauzト. Din casa bunicilor mei, de la テョnvトκ崙フorul Marin C. Pトブnescu, bunicul meu, am aflat de existenネ嫗 Basarabiei. Aveam basarabeni テョn comunト, erau oamenii cei mai harnici ネ冓 mai cinstiネ嬖. Unii テョi acuzau cト sunt ネ冦echeri. Cテ「nd m-am mトビit le-am spus, bine dom窶冤e, dar ce vreネ嬖, sト fie proネ冲i? Trebuie sト se descurce テョn lumea asta テョn care apar atテ「tea sfidトビi. Eu m-am nトピcut テョn Basarabia, mト rog, sunt din pトビinネ嬖 olteni, dar nu am niciun fel de impediment sト mi-aduc aminte cト inclusiv tatトネ unui regizor mare de la noi era cトビuネ嫗ネ ネ冓 venea din Basarabia ネ冓 trトナa foarte bine テョmpreunト cu ceilalネ嬖 romテ「ni. Sigur cト sunt ネ冓 prostuネ嬖, am niネ冲e colegi scriitori care mト テョntrebau cテ「nd venea Vieru pe la mine: 窶暸u mai venit mト ruネ冓i トナa?窶 Le rトピpundeam テョn consecinネ崙, deネ冓 nici a fi rus nu este o chestie degradantト. Atテ「ta vreme cテ「t un poet ca Evtuネ册nko, despre care noi ネ冲im prea puネ嬖ne, scria テョn 1968, cテ「nd ruネ冓i intrau テョn Cehoslovacia: Aネ vrea, fトビト de bocete Peste mormテ「ntu-mi sト scrie neapトビat Aici zace poetul rus Evtuネ册nko テ始 Praga de tancuri ruseネ冲i sfテ「rtecat! Deci a scris テョmpotriva armatei lui! Aネ兮 cト nu trebuie sト-i judecトノ aネ兮, cト トナa sunt ruネ冓, turci, evrei sau unguri! Nu! Sunt oameni buni テョn toate categoriile, dar noi trebuie sト vrem sト fim cei mai buni! Dvs. ce simネ嬖ネ嬖 cテ「nd treceネ嬖 Prutul: simネ嬖ネ嬖 cト mergeネ嬖 テョn altト ネ嫗rト, sau simネ嬖ネ嬖 cト acel teritoriu este o parte a acestui neam romテ「nesc? Multト vreme am simネ嬖t cト merg テョn altト ネ嫗rト. Uneori cテ「nd merg prin Chiネ冓nトブ parcト merg printr-o metropolト strトナnト. Dar atunci cテ「nd mト apropii de oameni テョmi dau seama cト mト aflu テョntr-un oraネ romテ「nesc, テョn care trトナesc ネ冓 alte naネ嬖i ネ冓 pot convieネ孛i テョmpreunト. Este acum ネ冓 altト privire asupra mea la Chiネ冓nトブ. Eu n-am avut acces テョn Republica Socialistト Sovieticト Moldoveneascト la テョnceputul libertトκ嬖i noastre bucureネ冲ene. Am fost arestat la graniネ崙, mi s-au confiscat cトビネ嬖le ネ冓 casetele テョn mai multe rテ「nduri. Am avut o テョntテ「lnire cu cenaclul la Teatrul Verde ネ冓 am テョntテ「rziat nouト ore din cauza securitトκ嬖i sovietice. Strigau la mine cト vreau sト desfiinネ嫺z statalitatea Basarabiei. M-au arestat ネ冓 dincolo de Nistru, m-a arestat Smirnov. M-au salvat niネ冲e ziariネ冲i romテ「ni. Smirnov striga la mine: 窶暸drian Pトブnescu, cテ「nd republica ta va recunoaネ冲e republica Nistreanト atunci テョネ嬖 dトノ drumul! Ca pe Ilaネ冂u te vom ネ嬖ne!窶 Ce mai ネ冲iネ嬖 despre Ilie Ilaネ冂u? Eu am o relaネ嬖e excepネ嬖onalト cu el. Nu l-am mai vトホut ネ冓 nu l-a mai auzit de vreo cテ「teva luni, dar am o relaネ嬖e foarte bunト cu el. Cred cト este decepネ嬖onat, este mテ「hnit de ce se テョntテ「mplト. テ始 general Romテ「nia se poartト foarte neatent cu fiii ei cei mai buni. Cト sunt luptトフori pe front, cト sunt luptトフori テョn litere, muzicieni, diplomaネ嬖! Uitaネ嬖-vト cum trトナeネ冲e ネtefan Andrei! Cel mai mare minstru de externe pe care l-a avut Romテ「nia ネ冓 omul care a fトツut pentru relaネ嬖a Romテ「niei cu lumea mai mult decテ「t oricine, mult mai mult decテ「t a fトツut Gyula Horn pentru relaネ嬖a Ungariei cu lumea. Trトナeネ冲e greu, a fost テョnchis, este bolnav, e sトビac. Sunteネ嬖 o personalitate cunoscutト ネ冓 recunoscutト. Dacト ar fi sト mergeネ嬖 テョn Republica Moldova incognito, cum aネ嬖 vedea lucrurile ネ冓 cum credeネ嬖 cト aネ嬖 fi privit? N-aネ putea. Nu pot face un astfel de exerciネ嬖u de imaginaネ嬖e, este imposibil. Eu nu pot fi incognito nicトナeri. テピta este un noroc ネ冓 un nenoroc, chiar un blestem. Eram mai tテ「nトビ ネ冓 mi-a propus un regizor sト joc rolul principal テョntr-un film dedicat lui Octavian Goga. Dupト vreo doi ani a venit la mine ネ冓 mi-a zis cト nu se mai poate. L-am テョntrebat de ce ネ冓 mi-a spus cト toatト lumea ネ冲ie cト eu sunt Adrian Pトブnescu. Aネ兮 cト nu pot fi incognito, este imposibil. Dar mトツar v-aネ嬖 dori asta? Nu pentru multト vreme. Poate doar ca sト fac o experienネ崙, dacト mai este timp de experienネ嫺. Domnule Pトブnescu, spuneネ嬖-mi vト rog, care mai este starea dvs. de sトハトフate? Mai bunト decテ「t acum cテ「teva luni, dar nu foarte bine. Lucrurile sunt staネ嬖onare テョntr-un punct mai bun, dar nu cred cト am evoluat テョn ultimele zile, テョn ultimele sトパtトノテ「ni. Chestiunea cu drumul la Chiネ冓nトブ mト istoveネ冲e. Nu este o chestiune simplト. Mト istoveネ冲e, mト consumト formidabil. テ士i numトビ paネ冓i pe treptele de la Sala Azurie pe care mi-a descris-o admirabilul preネ册dinte al Academiei Moldovei, Gheorghe Duca, テョmpreunト cu care am fトツut micul program concret. Eu de patru luni nu prea am ieネ冓t, nu prea sunt obiネ冢uit acum sト merg mult, respir mai greu cテ「nd fac eforturi. Sunt obosite, atinse ネ冓 inima ネ冓 ficatul ネ冓 rinichii. M-a ajutat enorm faptul cト n-am putut mテ「nca, ネ冓 asta mi-a lトピat sテ「ngele sト se limpezeascト, sト se subネ嬖eze. Forネ嫗 de muncト intelectualト este テョntreagト, dar nu pot scrie de mテ「nト mult. Dictez de cele mai multe ori. Aネ兮 apar dictatorii. Ar fi bine sト existe numai dictatori de genul acesta... テ士i pare groaznic de rトブ cト nu este tata, care a iubit foarte mult Basarabia ネ冓 care ネ冓-a pierdut tinereネ嫺a pe fronturile de rトピトビit, cト nu e aici sト se bucure. Tata a fost de douト ori arestat ネ冓 condamnat la 15 ani de puネ冂トビie politicト. テ士i pare rトブ cト nu este el, cト nu este Grigore Vieru, care s-a zbトフut mult sト-i apropie pe ei de mine, pe intelectualii basarabeni. テ士i pare rトブ cト nu este prietenul meu, marele ziarist evreu care a fost la Flacトビa, stテ「lp de rezistenネ崙, Dan Bテョrlトヅeanu, ネ冓 care ネ冲ia sト se bucure de ce fac eu. Nu mai am nici rude prea multe ネ冓 la un moment dat nici nu ネ冲iu cu cine sト テョmpトビtトκ册sc aceastト bucurie care este mare de tot. Pテ「nト la urmト, chestiunea mai veche, cト nicio picトフurト de energie moralト nu se risipeネ冲e テョn zadar, spusト de Stere, se confirmト. Ce puteam eu sト bトハuiesc cテ「nd scriam orbeネ冲e テョmpotriva obscenitトκ嬖i, テョmpotriva cenzurii, cテ「nd mi se ardea cartea, Istoria unei secunde, pentru cト erau probleme cu Basarabia, Doina, Doina lui Eminescu, ネ冓 mai ales テョn semiテョntunericul adolescenネ嫺i, cテ「nd am テョnceput sト desluネ册sc problema ネ冓 sト mト obsedeze. Ce puteam eu bトハui cト se va テョntテ「mpla cu mine la sfテ「rネ冓tul verii 2010? Poate cト, dupト atテ「ta tristeネ嫺 ar trebui sト spun un mesaj cトフre oamenii care-ネ冓 urmeazト destinul: pトピtraネ嬖-vト credinネ嫗 ネ冓 rトノテ「neネ嬖 voi テョnネ冓vト ネ冓 faceネ嬖 ceea ce vi se pare corect sト faceネ嬖, pentru cト pテ「nト la urmト va veni ネ冓 rトピplata. Sunteネ嬖 totuネ冓 un luptトフor. Aネ嬖 demonstrat-o de nenumトビate ori. Forネ嫗 pe care o aveネ嬖 a polarizat テョn jurul dvs. mase importante de oameni, care au rezonat cu mesajul pe care l-aネ嬖 transmis. Mト refer aici la Cenaclul Flacトビa. Chiar テョn justificarea primirii テョn Academie se vorbeネ冲e ネ冓 despre Cenaclul Flacトビa. Aネ嬖 devenit periculos la un moment dat pentru regimul de atunci prin popularitatea imensト de care vト bucuraネ嬖. Aceastト popularitate o depトκ册a pe cea a cuplului Ceauネ册scu. Credeネ嬖 cト テョntテ「mplarea nefericitト de la Ploieネ冲i din 1985 a fost cumva regizatト? Da. Am cerut, din cauza prognozei meteo, sト se amテ「ne cenaclul ネ冓 ulterior sト-l mutトノ テョn Sala Polivalentト din Ploieネ冲i. Toate elementele mト テョndreptトκ嫺sc sト cred cト a fost o regie odioasト. Trebuia sト se テョntテ「mple ceva zgomotos ネ冓 acuzator care sト mト scoatト din dragostea oamenilor. Dar asta nu s-a テョntテ「mplat! S-a テョntテ「mplat un timp, pentru cト eu am suferit foarte mult. Cei care m-au respectat ネ冓 m-au iubit au rトノas prea departe de mine atunci. Nu puteam sト facem nimic, ca dovadト cト nu s-a putut face nimic pテ「nト テョn 1990, cテ「nd am refトツut cテ「te ceva din visul vechi. Am avut recent o テョntテ「lnire cu un om care a plecat テョn America la 28 de ani ネ冓 s-a テョntors dupト 30 de ani, la 58 de ani. Unul dintre cei mai talentaネ嬖 folkiネ冲i pe care i-am sprijinit, Dan Chebac. Acum este responsabil pentru Europa al unei mari companii americane de telecomunicaネ嬖i テョn Italia. A venit sト-mi spunト cト fトビト mine ネ冓 fトビト cenaclu el nu ar fi putut rezista テョn competiネ嬖a americanト ネ冓 cテ「t a テョnsemnat pentru ei faptul cト le-am insuflat テョncrederea テョn cultura naネ嬖onalト, テョncrederea テョn modernitate, テョn schimbare. Asta era atmosfera din cenaclu. Sigur cト au fost ネ冓 compromisuri, care sunt minore ネ冓 au fost scoase mereu テョn relief tot ca sト nu se facト dreptate imaginii mele. Dar, pe de altト parte, Academia din Chiネ冓nトブ zice: pentru contribuネ嬖a sa la apropierea celor douト maluri ale Prutului ネ冓 pentru celebrele cenacluri Flacトビa. ネ亙 Academia Romテ「nト a fトツut un gest pentru dvs., deネ冓 nu este echivalent cu cel fトツut de Academia Republicii Moldova. Da, a fトツut un gest foarte frumos. Nu este echivalent, dar nici nu pot sト fiu pretenネ嬖os cu Academia Romテ「nト. Cテ「nd va crede ea cト merit sト fiu membru al Academiei de la Bucureネ冲i, atunci se va テョntテ「mpla. Nu pot avea sentimentul cト aネ fi fost cumva nedreptトκ嬖t. テ士i dau seama perfect cト oamenii care conduc treburile la Academie sunt ei テョnネ冓ネ冓 condiネ嬖onaネ嬖 de anumite date obiective ネ冓 subiective. Probabil cト au fost multト vreme ネ冓 destule calomnii テョmpotriva mea, poate unele reproネ冰ri corecte, テョn orice caz, mi-au spus ネ冓 preネ册dintele Haiduc, ネ冓 preネ册dintele Simion, cト s-a discutat テョn urmト cu douト luni la biroul Academiei ネ冓 cト au reproネ兮t membrii biroului faptul cト nu sunt テョncト membru al Academiei. Existト aネ兮dar un curent favorabil テョn acest sens, dar eu nu pot sト fiu nemulネ孛mit. Dumnezeu sト-i ajute ネ冓 sト le dea puterea pe care o meritト, pentru cト fトビト テョncredere ネ冓 scoaterea テョn prim-plan a oamenilor de ネ冲iinネ崙 ネ冓 culturト, rトフトツim prin aberaネ嬖ile analfabete ale liderilor politici. Ce a テョnsemnat pentru dvs. Eminescu, pentru formarea dvs. ca scriitor ネ冓 poet? Bine, nici nu mai discut despre formare! Fトビト テョndoialト cト m-am format la umbra lui Eminescu, dar mai mult decテ「t atテ「t, Eminescu este una dintre grinzile de susネ嬖nere a neamului. El nu este o simplト cトビトノidト, nu e o simplト ネ嬖glト sau o simplト fereastrト, e grinda de bazト, aia care pトピtreazト neamul テョntreg. Eu dacト mト duc la Chiネ冓nトブ pot avea o mie de nuanネ嫺 faネ崙 de, sト zicem, Nicolae Dabija. Avem テョnsト un punct comun: Eminescu. テ始 Eminescu ne テョntテ「lnim toネ嬖. Asta este o chestiune aproape fトビト egal. Nici nu ネ冲iu dacト mai au alte popoare acest noroc ネ冓 aceastト condamnare divinト, sト se poatト regトピi テョntr-un nume. Atacurile la adresa lui Eminescu, reapトビute テョn condiネ嬖i de libertate, constituie dovezile existenネ嫺i lui Eminescu. Nu テョi lasト テョn pace! Nu s-a mai vトホut polemicト aネ兮 テョncinsト cu un mormテ「nt! Eminescu nu este suficient explicat, nu este suficient desfトツut cトフre noi. La cursul meu de la Spiru Haret, o universitate excepネ嬖onalト pe care de asemenea vor sト o dトビテ「me, predau douト linii ale lui Eminescu: linia naネ嬖onalト, naネ嬖onalistト chiar, doina, ネ冓 linia universalト. Ele sunt amテ「ndouト posibile ネ冓 テョntre aceste douト coperネ嬖 se gトピeネ冲e Eminescu テョntreg. Este poetul exemplar, sau cum spunea extraordinar Blaga: 窶曠acト George Coネ冀uc este poetul naネ嬖onal printr-un consimネ崙ノテ「nt plebiscitar, Eminescu este poetul naネ嬖onal printr-un legitimism de ordin divin.窶 Acolo noi nu putem umbla. Cine umblト acolo, moare, テョn sens moral sau estetic. Eu mト rezum sト spun doar atテ「t: Eminescu este cifrul secret al naネ嬖ei. De ce avem acestト tendinネ崙 bolnトプicioasト de a ne nega valorile? Pテ「nト la un punct este acumularea de otrトプuri care trebuie cumva consumate. Generaネ嬖a noastrト, de fapt a lui Nichita ネ冓 ulterior a mea ネ冓 a lui Ioan Alexandru, nu puteam nega deoarece noi nu aveam atunci acces la cトビネ嬖le lor, ale lui Blaga, Ion Barbu. Citeam pe furiネ, dar noi negam regimul citind acele cトビネ嬖. Mi se pare cト era o treabト mult mai curajoasト. Cテ「nd povestea Alexandru cum l-a テョnsoネ嬖t pe Blaga la mormテ「nt, テョn camionul テョn care mテ「inile lui degerau pe oblon, pentru noi a fost un eveniment de epocト. Citeam ca sト ne テョntoarcem la marii noネ冲ri poeネ嬖. Nu am avut timp sト-i ネ冓 scuipトノ. Abia am apucat sト-i onorトノ ネ冓 sト-i salvトノ de buldozerele formalismului bolネ册vic. Credeネ嬖 cト lucrurile se vor reaネ册za, cト vom scトパa de aceastト vulgaritate? Nu. Este probabil destinul lumii sト pトピtreze cam aceleaネ冓 proporネ嬖i ale unei テョntregi existenネ嫺 ネ冓 sト pトピtreze chiar ネ冓 mirトビile noastre. Aネ兮 stau lucrurile. Mulネ嬖 au o nuanネ崙 de ironie テョn glas cテ「nd pronunネ崙 termenul 窶枹criitor窶. Este asta o formト de negare a importanネ嫺i intelectualului テョn societate? Pトナ de ce sト cトブtトノ tocmai acolo, cテ「nd chiar autoritトκ嬖le cele mai テョnalte テョネ冓 demonstreazト ura faネ崙 de demnitatea autorilor. De pildト, chestia cu drepturile de autor. Astea sunt pedepsele lui Bトピescu pentru autori. Este o lume a absurdului creatト de actualii lideri. Nu mai ネ冲iu ce sト facト sト izgoneascト poporul din Romテ「nia, ネ冓 mai ales intelectualii. Care este mesajul dvs. pentru cititorii ziarului 窶柮ing窶? Aネ vrea sト spun doar atテ「t, cト am o sensibilitate specialト pentru cei cu care テョncerc sト stau de vorbト zilnic, cトビora le trimit mesajele mele zilnic. Vreau sト le reamintesc un gテ「nd al meu, care este obsesiv, probabil pテ「nト la sfテ「rネ冓tul vieネ嬖i: 窶霸テ「nト la capトフ cu poporul meu/ Aネ兮 sト mト ajute Dumnezeu! Sursa: [link] http://www.ziarulring.ro/stiri/19208/legea-drepturilor-de-autor-pedeapsa-lui-basescu [/link] |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy