agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-02-26 | [This text should be read in romana] |
Pe 20 noiembrie 2009, o mulネ嬖me imensト de oameni se テョntindea fトビト precedent pテ「nト dincolo de Monumentul Washington, din capitala SUA. Se inaugura investirea noului preネ册dinte al ネ崙ビii, Barack Obama, care, cu mテ「na stテ「ngト pe Biblie, venea cu un mesaj cトフre naネ嬖une: 窶朶untem テョn plinト crizト. Economia noastrト e slトッitト, din cauza lトツomiei ネ冓 iresponsabilitトκ嬖i unora. Dar ネ冓 din cauza eネ册cului nostru colectiv de a face alegeri dificile ネ冓 de a pregトフi naネ嬖unea pentru o epocト nouト.窶(FRONTLINE, Media)(*). Situaネ嬖a moネ冲enitト de noul preネ册dinte era aネ兮dar dificilト. Sistemul financiar era blocat complet. Nu se mai acordau テョmprumuturi bancare. Rata ネ冩majului urma sト depトκ册ascト 10% pテ「nト la sfテ「rネ冓tul anul 2009. problemele nu erau doar economice, ci ネ冓 politice, fiindcト oamenii ネ冓-au pierdut テョncrederea テョn capacitatea Washingtonului de a rezolva situaネ嬖a, fiindcト era nevoie de bani, care trebuiau luaネ嬖 de undeva. De unde ? Rトピpunsul era テョntr-un loc secret, nu departe de Capitoliu, de unde guvernul american テョネ冓 procurト banii pentru facturi. El テョi テョmprumutト.
Mulネ嬖 bani テョmprumutaネ嬖 de gospodトビia, numitト Guvern, sunt acum deネ嬖nuネ嬖 de strトナni: arabi saudiネ嬖, chinezi, japonezi. 窶暸ceネ冲ia ne テョmprumutト bani fiindcト guvernul nu strテ「nge destul din impozite ca sト plトフeascト serviciile oferite. Americanilor le plac impozitele scトホute.窶(Forrest Sawer, corespondent FRONTLINE)(*). Toネ嬖 vor ca impozitele sト scadト semnificativ, vor asistenネ崙 socialト pentru orice cetトκ嫺an, investiネ嬖i de la guvern etc.. Datoria din ziua investirii preネ册dintelui Obama era de peste 10.000 de triliarde de dolari. Aproape 35.000 de dolari, pentru fiecare cetトκ嫺an american. Dacト guvernul nu fトツea テョmprumut, ajungea テョn blocaj. Dupト aprecierea analiネ冲ilor economici, viaネ嫗 merge テョnainte datoritト bunトプoinネ嫺i strトナnilor, fiindcト テョn ネ嫗rト nu existト destule economii care sト acopere deficitul. Guvernul american nu poate sト continue a テョmprumuta bani テョn fiecare an mai mulネ嬖 decテ「t テョn anul precedent, fiindcト economia nu se poate baza pe bani テョmprumutaネ嬖 din China, Japonia ネ冓 Europa, pentru a finanネ嫗 stilul de viaネ崙 existent テョn SUA. Aネ兮 cト, analiネ冲ii susネ嬖n cト trebuie gトピitト calea pentru a trトナ din cテ「ネ冲iguri proprii. テ士prumuturile trebuie テョn primul rテ「nd sト stimuleze economia, pentru a nu se ajunge la deficite de neimaginat. 窶曠e la Marea Crizト economicト, americanii n-au mai asistat la instalarea unui nou preネ册dinte cu un asemenea amestec de speranネ崙 ネ冓 テョngrijorare. Problemele economice ale ネ崙ビii sunt acum povara preネ册dintelui Obama. Multe depind de deciziile pe care le va lua el.窶( Forrest Sawer )(*) Cu opt ani テョn urmト, la instalarea lui George W. Bush la Casa Albト, situaネ嬖a era alta. Era primul preネ册dinte din ultimele trei decenii care prelua funcネ嬖a テョn condiネ嬖i de surplus bugetar. Preネ册dintele Clinton テョncheiase acorduri cu Congresul care transformaserト deficitul テョn surplus. Anul 2001 a fost al patrulea an consecutiv de surplus テョn toate domeniile. 窶霸unctul central de pe agenda lui Bush a fost reducerea impozitelor. El voia sト le テョnapoieze americanilor o parte din surplusul moネ冲enit, sub formト de reduceri de impozite. Dupト doar trei luni de conducere, George W. Bush a semnat un act care avea sト fie valabil 10 ani, prin care reducea imozitele cu 1 300 de miliarde.窶( Forrest Sawer )(*) Unii analiネ冲i economici americani i-au adus critici lui Bush, fiindcト a pus politica テョnaintea economiei, bazテ「ndu-se pe faptul cト existト o inteligenネ崙 politicト ネ冓 o inteligenネ崙 economicト, Bush alegテ「nd テョntotdeauna calea celei de テョntテ「i. 窶朿educerea impozitelor a fost calea ツォdeネ冲eaptトδサ pentru republicani テョncト de cテ「nd Ronald Reagan a propus cea mai mare reducere de impozite de dupト Al Doilea Rトホboi Mondial. Republicanii s-au autoproclamat ツォpartidul reducerilor de impoziteツサ. Dar Reagan era realist テョn privinネ嫗 situaネ嬖ei economice.窶 Reagan a redus impozitele foarte mult, テョn 1981, テョnsト le-a ridicat la loc, cテ「nd a vトホut cト deficitul scapト de sub control, semnテ「nd actul care promulga una dintre cele mai mari creネ冲eri de impozite. Totuネ冓, creネ冲erea impozitelor nu intra テョn planurile lui George W. Bush, poate prin faptul cト moネ冲enea flerul politic de la tatトネ sトブ, care テョn campania sa electoralト a lansat un ツォnuツサ hotトビテ「t asupra mトビirii impozitelor. Apoi, prin respectarea promisiunii din campania electoralト, テョn mai puネ嬖n de doi ani de mandat, Bush senior a declarat: 窶朶unt vremuri care pun oamenii la テョncercare. Cancerul ne bテ「ntuie naネ嬖unea. El se numeネ冲e ツォdeficit bugetarツサ. An dupト an, el pune テョn pericol viitorul copiilor noネ冲ri.窶(*). Apoi a decis creネ冲erea impozitelor, care i-a adus pierderea unui nou mandat テョn faネ嫗 lui Bill Clinton. Bush junior a テョnvトκ嫗t atunci lecネ嬖a: un republican modern reduce impozitele. Dar, au apトビut ネ冓 efecte neprevトホute. La opt luni dupト instalarea テョn funcネ嬖e a lui G. W. Bush, au avut loc atacurile teroriste de la World Trade Center, de la Pentagon ネ冓 din Pennsylvania. Situaネ嬖a economicト a ネ崙ビii a fost ameninネ嫗tト. Atunci, mulネ嬖 au pus la テョndoialト テョnネ嫺lepciunea reducerii impozitelor, iar partidul republican l-a sprijinit pe Bush. テ始 2000, a existat un relativ surplus, realizat prin manevre economice serioase ネ冓 prin travaliu deosebit. Apoi a urmat o reducere masivト de impozite. Analiネ冲ii considerト cト surplusul n-a fost pierdut din vina reducerii impozitelor, ci din vina evenimentelor de la 11 septembrie 2001. 窶榲始tr-o perioadト de nesiguranネ崙 economicト, preネ册dintele declara rトホboi terorismului. Iar rトホboaiele sunt costisitoare. Allan Hubbard, consilierul pe probleme economice, a sugerat alte mトピuri, pe lテ「ngト politica de reducere a impozitelor: ツォSingura cale de a controla cheltuielile este sト minimizezi taxele. Fiindcト dacト minimizezi taxele, deficitul nu poate fi prea mare.ツサ ネ亙 asta menネ嬖ne presiunea de a nu cheltui prea mult. Tactica e numitト la Washington ツォテョnfometarea fiareiツサ. Guvernul nu se dezvoltト dacト nu sunt bani pentru asta.窶 (Forrest Sawer)(*).Iar guvernul a テョnceput sト テョmprumute sume uriaネ册. ネ亙 nimic nu scトヅea テョncrederea preネ册dintelui テョn reducerea impozitelor: 窶朞i s-a spus un lucru amuzant. Cト unii susネ嬖n cト reducerea impozitelor cauzeazト recesiunea. Nu ネ冲iu ce manuale de economie citesc ei. Cea mai bunト cale de a scトパa de recesiune e sト-i spui micului investitor cト-ネ冓 poate pトピtra banii. Reducテ「nd impozitele, le spunem proprietarilor cト le lトピトノ banii, iar ei pot sト-i foloseascト pentru a mトビi numトビul de locuri de muncト din America. Unele voci vor spune cト nu se poate sト reducem impozitele. テ司 provoc sト-mi explice cum テョネ冓 va reveni ネ嫗ra dacト impozitele cresc. Doar peste cadavrul meu va creネ冲e cineva impozitele !窶(*). Bush a mers prin toatト ネ嫗ra, fトツテ「nd propagandト pentru reducerea impozitelor. Oamenii de afaceri au apreciat acest lucru. Preネ册dintele fトツea aceastト campanie exact cテ「nd ameninネ嫗 sト invadeze Irakul: 窶朷om テョnfrunta regimul criminal din Irak, care se テョnarmeazト ca sト ameninネ嫺 lumea civilizatト. Dar avem nevoi ネ冓 aici, acasト. Avem nevoie mai ales de o economie viguroasト. Aネ兮 cト voi face presiuni テョn continuare pentru reducerea taxelor.窶(*). Administraネ嬖a Bush considera cト nicio scトヅere de impozite nu e prea mult. Paul O窶儂eill, secretarul Trezoreriei, a spus atunci cト, dacト Bush vrea rトホboi cu Irakul, poate nu e cel mai bun moment sト reducト impozitele: 窶霸reネ册dintele Bush voia sト propunト o nouト reducere a taxelor, テョn 2002. Eu i-am zis sト nu facト asta, fiind multe motive. I-am spus de mai multe ori ネ冓 el nu a rトピpuns nimic. Preネ册dintele nu voia sト mト asculte. Sigur, era dreptul lui. Am fost fericit cテ「nd m-a concediat, la finalul lui noiembrie 2002. Nu voiam sト fiu parte din ceva ce mi se pトビea fundamental greネ冓t. Nu voiam sト trebuiascト sト spun Congresului ce idee minunatト e asta, cト mie mi se pトビea groaznicト. ネ亙, se pare, cト am avut dreptate.窶(*). Apoi America a intrat テョn rトホboi テョmpotriva Irakului ネ冓 Afganistanului. Ideea reducerii impozitelor pe vreme de rトホboi, considerト unii analiネ冲i, mai ales pentru oamenii テョnstトビiネ嬖 din America, era fトビト precedent. Asta テョnsemnテ「nd lトピarea datoriei テョntregi pentru rトホboiul din Irak ネ冓 pe cea pentru rトホboiul din Afganistan pe umerii copiilor americanilor. S-au テョmprumutat bani din China pentru a scトヅea impozitele americanilor bogaネ嬖, lトピテ「ndu-i pe copii sト plトフeascト datoria pentru rトホboiul decis de テョnaintaネ冓. Cei care テョncercau sト-i pregトフeascト pe americani sト plトフeascト puネ嬖n erau amuネ嬖ネ嬖 imediat, iar exemplul clar e Larry Lindsey, consilierul principal al lui Bush, care i-a spus preネ册dintelui cト rトホboiul din Irak o sト coste circa 50 de miliarde de dolari. Pentru aceasta, consilierul a fost concediat. 窶曚ampania lui Bush pentru o nouト reducere a impozitelor s-au confruntat cu respingeri chiar ネ冓 テョn partidul sトブ. La Washington, republicanii nu aveau cele 60 de voturi necesare pentru a face ca legea sト treacト, anihilテ「nd テョmpotrivirea democratト. Aネ兮 cト partidul lui Bush a folosit o manevrト parlamentarト puネ嬖n-cunoscutト numitト ツォreconciliereツサ, care permite votarea unei legi cu majoritate de 51 de voturi.窶( Forrest Sawer)(*). Reconcilierea era folositト mereu pentru reducerea deficitului. E un fel de subterfugiu pentru a aproba hotトビテ「ri dificile, pe principiul cト reducerea deficitului e atテ「t de importantト, テョncテ「t nu mai e nevoie de cele 60 de voturi. Trucul a reuネ冓t, iar una din cele mai mari legi de reducere a impozitelor din istoria Americii a fost aprobatト, dupト ce Dick Chenney prin votul sトブ, la o paritate de 窶枅ifty-fifty窶, a decis trecerea legii. テ始 primii cinci ani ca preネ册dinte, cu un Senat controlat de republicani, Bush nu s-a opus niciunei legi care implica cheltuieli. Conservatorii fiscali din partidul lui l-au acuzat cト e cel mai cheltuitor preネ册dinte de la Al Doilea Rトホboi Mondial テョncoace. 窶曩eorge Bush ネ冓-a respectat promisiunea de a le テョnapoia banii americanilor. Dar azi, surplusul moネ冲enit de la el a dispトビut, iar deficitul pe care l-a lトピat テョn urmト e uriaネ. Iar America テョmprumutト din ce テョn ce mai mult.窶( Forrest Sawer)(*). テ始 opinia multor americani, Bush n-a vrut sト lase テョn urmト o moネ冲enire 窶枡conomicト窶, ci s-a mulネ孛mit cト ネ冓-a ferit poporul de un alt 11 septembrie 2001, chiar dacト a irosit o ネ兮nsト de prosperitate a ネ崙ビii, pentru a rezolva o parte din problemele fiscale pe termen lung ネ冓 pentru a proteja populaネ嬖a テョn cazul unei crize economice. Cu o mare majoritate テョn Congres, noul preネ册dinte, Barack Obama, pトビea decis sト aducト noi schimbトビi pe tトビテ「mul american. Sトパtトノテ「ni テョntregi, imediat dupト investiturト, acesta a pregトフit un plan pentru reducerea impozitelor ネ冓 cheltuielilor, avテ「nd テョn vedere cト situaネ嬖a fiscalト era dezastroasト. America se afla deja テョntr-o recesiune ce se putea transforma テョn crizト economicト. Oamenii de afaceri erau speriaネ嬖 ネ冓 au テョnceput concedieri. Consumatorii se temeau de pierderea slujbelor ネ冓 au redus cu totul cheltuielile. Era necesarト o intervenネ嬖e rapidト a guvernului pentru a putea trece peste criza deja instauratト. Obama: 窶曚el mai important lucru acum e sト ne asigurトノ cト economia nu rトノテ「ne テョn cトヅere liberト. De aceea, adoptarea planului de revigorare economicト e o mトピurト prioritarト, chiar dacト implicト cheltuieli. Aネ vrea sト nu trebuiascト sト fac cheltuieli acum. N-am venit cu gテ「ndul sト cheltuiesc 800 de miliarde. Nu aネ兮 テョmi imaginam テョnceputul mandatului meu.窶(*). Noul preネ册dinte a menネ嬖onat cト va aduce schimbトビi, conciliindu-i pe democraネ嬖 ネ冓 republicanii. Experネ嬖i economici au afirmat cト problema nu poate fi rezolvatト de Guvern, ci de americani. S-au purtat numeroase dezbateri despre rolul statului テョn impozite ネ冓 cheltuieli. Republicanii afirmau cト, prin reducerea impozitelor, oamenii vor putea sト cheltuiascト bani, sト-i investeascト sau sト-i economiseascト. 窶朖a numトビarea voturilor, doar trei republicani din Senat au votat cu preネ册dintele, iar din Camera Reprezentanネ嬖lor, niciunul. Cテ「nd s-a semnat actul, Obama adトブgase テョncト 787 de miliarde la datoria naネ嬖onalト. De atunci, s-au adトブgat alte sute de miliarde, pentru bancheri, fabricile auto, instituネ嬖ile financiare.窶( Forrest Sawer)(*). Preネ册dintele este mandatat sト asigure oamenii cト va face tot ce trebuie ca sト redreseze economia, dar are datoria de a spune adevトビul cト americanii trec printr-o crizト, chiar dacト nu este majorト. Obama: 窶暸m trトナt vremuri cテ「nd cテ「ネ冲igurile pe termen scurt contau mai mult decテ「t prosperitatea pe termen lung. Cテ「nd nu ne gテ「ndeam decテ「t la prima ratト ネ冓 la alegeri. Surplusul a devenit un pretext de a transfera averea cトフre cei avuネ嬖, テョn loc sト fie un prilej de a investi テョn viitor. テ始 tot acest timp s-au amテ「nat decizii critice. Dar ziua socotelii a sosit. E timpul sト ne ocupトノ de viitor.窶(*). Viitorul e テョntunecat de un adevトビ clar, tot mai mulネ嬖 americani sunt mai longevivi. Iar aceasta テョnseamnト cト guvernul trebuie sト plトフeascト tot mai mult. Obama este de acord cト trebuie avute テョn vedere cheltuielile cu medicamentele ネ冓 asigurトビile medicale. テ始 prezent, 40% din buget se cheltuiesc cu asigurトビile medicale. Conform previziunilor, テョn urmトフorii 25 de ani, bugetul nu va putea plトフi nimic altceva, fiindcト cheltuielile vor depトκ冓 orice cotト raネ嬖onalト a impozitelor. Dupト cinci sトパtトノテ「ni de mandat, Obama a mトビit miza. El a afirmat cト nu va fi un proces uネ冩r, conネ冲ientizテ「nd cト sトハトフatea naネ嬖unii ネ冓 succesul mandatului sトブ depinde de felul テョn care poate convinge senatorii sト transforme sistemul medical din America. Dar pentru asta, Obama trebuie sト obネ嬖nト cooperarea politicienilor care se rトホboiesc de decenii テョn privinネ嫗 reformei medicale. Unii analiネ冲i au constatat cト principiul 窶枸ai mult テョnseamnト mai bun窶 nu funcネ嬖oneazト, deoarece costurile sistemului medical actual nu face ca beneficiarii lui sト fie mai sトハトフoネ冓. Dacト テョntr-o clinicト se cheltuieネ冲e 25.000 de dolari cu un pacient, テョn alta se cheltuieネ冲e dublu. De aceea, statisticile aratト cト prima clinicト este mai bunト. 窶榲始 timpul mandatului lui Obama, datoria se va acumula ネ冓 mai rapid decテ「t pe vremea lui G. W. Bush. Se crede cト, テョn 1017, datoria naネ嬖onalト va depトκ冓 producネ嬖a economicト. Nu s-a mai テョntテ「mplat asta din 1947. テ始 zece ani, datoria naネ嬖onalト va ajunge la 23.000 de miliarde.窶( Forrest Sawer)(*). Problema dificilト e de a comunica americanilor cト e necesarト mトビirea impozitelor, fiindcト au primit prea mult テョn trecut. E un mesaj foarte dur ネ冓 atunci cテ「nd lumea o duce bine. Soluネ嬖a salvatoare poate fi テョmprumutul. Poネ嬖 trトナ mult timp テョmprumutテ「nd, dar dacト se テョntテ「mplト ceva, pot apトビea imediat problemele mari. Guvernul american continuト totuネ冓 sト テョmprumute bani. China, cel mai mare creditor al guvernului american, a avertizat cト e テョngrijoratト de テョmprumuturile uriaネ册 ale SUA. Obama a trebuit sト asigure China cト investiネ嬖ile sale sunt bine protejate. A urmat apoi ca guvernul american sト テョmprumute alte sute de miliarde de dolari. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy