Un târg de carte nu este un loc unde se vând ustensile casnice sau mașini, ci un loc al cărților.
Un loc unde oamenii vorbesc despre conținutul vieții și despre diferitele moduri de a trăi.
Ediția de anul acesta a Târgului de Carte de la Frankfurt, care și-a deschis pentru prima dată porțile în anul 1948, s-a încheiat la 23 octombrie, nu înainte de a fi găzduit bucuros peste un sfert de milion de vizitatori. La cel mai mare târg al cărții din lume s-au prezentat în anul acesta 7223 de participanți din 101 de țări, care au expus pe o suprafață de 170.000 de metri pătrați aproape 400.000 de titluri. După câțiva ani slabi, vânzările merg în sfârșit mai bine. Anul acesta se așteaptă o creștere de 1,3 procente. S-a înregistrat chiar o creștere cu 20 de procente la cărțile de ascultat, față de anul precedent.
Făcând o plimbare prin nesfârșitele coridoare și săli de expunere am putut vedea, fără efort, că acest minunat obiect care este cartea, nu și-a pierdut fascinația în fața căutătorilor de toate vârstele și profesiile, în ciuda încercărilor din ultimii ani de a o înlocui cu formele ei digitale.
Peste tot locul, vizitatorii răsfoiau apariții noi sau deja cunoscute, adâncindu-se câteva clipe sau minute în lecturi de probă sau în regăsiri de pasaje citite cândva, pierzând pentru un moment simțul spațiului și al timpului.
Cartea pe hârtie a rămas la fel de dorită, trecând prin greaua încercare de a deveni electronică. Ba chiar multe dintre aparatele de citit cărți înregistrate pe suporturi magnetice, acele mici computere ce se hrăneau cu cărți înregistrate pe CD-uri, au dispărut de pe piață, aceasta fiind un indicator nesperat că iubitorul de carte nu a renunțat la legătura directă cu hârtia, de cele mai diverse calități, ce dincolo de conținut ne oferă și o bucurie senzorială, sau de bibliotecă. Aceasta este dovada cea mai evidentă că și cei mai înrăiți adepți ai computerului nu se pot sustrage farmecului aparte ce îl degajă cartea, nu se pot retrage din fața ei, în favoarea definitivă a monitoarelor.
Dar, sigur că lumea modernă cu mediile ei electronice și-a asigurat deja, cu succes, un domeniu foarte interesant și mult consultat în lumea cărții, și anume zona enciclopediilor, acolo unde cititorul vrea să ajungă repede și precis la informațiile căutate. Astfel editura F.A. Brockhaus, cu sediul la Mannheim, a prezentat la târg, pe un suport de memorie (USB-Stick) nu mai mare decât un deget, enciclopedia completă Brockhaus compusă din 30 de volume și 300.000 de cuvinte-titlu, supranumite și chei de căutare în limbajul programării calculatoarelor. Succesul enciclopediei pe internet Wikipedia, și marele ei impact asupra oamenilor de toate vârstele, ce dețin o legătură de internet și un minimum de cunoștințe pentru mânuirea acestui mediu digital, arată, fără îndoială, că nevoia de informație nu a scăzut ci și-a găsit o cale mai rapidă, și deci mai eficientă, de satisfacere. Și încă ceva, pagina de web a târgului a fost vizitată zilnic, pe internet, de un milion de interesenți, ceea ce l-a determinat pe organizator să anunțe că accesul la portalul electronic este uneori foarte încetinit...
O absolută noutate a ediției din acest an a fost prezența în peste 100 de standuri a Anticariatelor, care au avut voie să-și vândă cărțile pe tot timpul târgului, spre deosebire de toți ceilalți care nu au putut-o face decât în ultima zi.
Anul acesta oaspetele special al târgului a fost Coreea care ocupă locul șapte în lume pe piața internațională de cărți. Într-o hală de 2000 de metri pătrați, Coreea de Sud ne-a prezentat cultura ei cu accentul pe literatură și pe istoria tiparului începută la 1234 cu un procedeu metalic de tipărire. Un comitet special compus din 24 de specialiști au ales cele 100 de cărți care să le reprezinte țara la Frankfurt, alături de prezența a 30 de autori. Volumele au fost selecționate - după valoarea științifică și după popularitatea la cititori - din lirică, proză, filozofie-religie, știință-tehnică, științe sociale, arhitectură, artă-cultură și cărți de copii.
Din păcate Coreea de Nord, țară aflată sub regim comunist, a refuzat participarea la târg fără să dea vreo explicație.
Anul viitor va fi așteptat ca oaspete special India, care a folosit deja din anul acesta prilejul de a se prezenta. S-au anunțat 30 de scriitori și traducerea a peste 150 de publicații.
Premiul pentru liBeratură (ați citit bine!) acordat de către cititori scriitoarelor din lumea a treia, a fost decernat cărții „Der Bauch des Ozeans“ (Burta oceanului) - apărută în 2004 la editura Diogene. Semnat de autoarea senegaleză Fatou Diome, romanul povestește despre familiile de pescari, despre emigranți și cei ce se reîntorc acasă, și despre întâlnirea a două culturi. Cartea vorbește despre două continente. Personajele trăiesc în Franța și Senegal. Trebuie să trăiești în Franța ca să înțelegi situația emigranților ca și a celor rămași acasă, a declarat autoarea.
Premiul pentru Pace al Uniunii Editurilor Germane a fost conferit scriitorului turc Orhan Pamuk, născut în Turcia în anul 1952, și care după mai mulți ani petrecuți în New-York, s-a reîntors la Istanbul, locul unde se întâlnesc tensiunile dintre Asia și Europa. Romanul „Schnee“ (Zăpada) istorisește confruntarea cu fundamentalismul islamic a unui turc reîntors în patrie, după o lungă perioadă petrecută în Germania. În cuvântarea de „Laudatio“ i-a fost onorat angajamentul politic și a fost descris ca un pod între două culturi.
Printre alte manifestări, în cursul zilei de vineri, în fața unui numeros public din care mulți erau români, a avut loc un dialog pe tema Securității între Herta Müller - scriitoare de succes provenită din România, care a criticat cu asprime în scrierile sale fostul regim comunist - și H.-R. Patapievici, actualul director al Institutului Cultural Român.
Apoi a fost prezentată cartea „Este sau nu este Ion“, un volum-colaj al Hertei Müller, apărut recent la Editura Polirom. Pentru această ocazie, editura a pregătit un moment de animație multimedia plecând de la volumul - dinamic din punct de vedere grafic - al Hertei Müller. Poemele din carte sunt alcătuite din colaje. Scriitoarea a povestit cu ocazia celei mai recente vizite ale sale în România că le-a alcătuit în tren, pe drum spre Berlin, decupând cuvinte din revista „Plai cu boi“ și reasamblându-le. La Frankfurt, volumul a fost prezentat de Denisa Comănescu, director editorial la Polirom, de Rodica Binder, jurnalist la Deutsche Welle, și de Ernest Wichner, director la Literaturhaus din Berlin.
O altă manifestare organizată de standul României la Frankfurt a fost o dezbatere având ca temă „Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007“.
Cele trei cataloage de promovare a unor titluri semnate în ultimii cinci ani de autori români, au fost realizate de Asociația Editorilor și Institutul Cultural Român. Cărțile au fost grupate pe trei domenii de editare - „Literature. Fiction and Criticism“, „Social Sciences“ și „Art. Travel“ - și au fost publicate în limba engleză în traducerea lui Alistair Blyth. Potrivit AER, aceste cataloage marchează debutul unui program de susținere financiară a traducerilor din autori români pentru editorii străini.
După încheierea târgului Radu Dimitriu, directorul Editurii ALL Beck a declarat că „a fost într-adevăr un stand național, care a putut rivaliza cu cele ale altor țări ex-socialiste - Ungaria, Slovacia, Polonia etc. - chiar dacă a avut o dimensiune mai mică“.
Pentru că în presa germană nu am auzit ecouri despre standul românesc, mă fac eu ecoul prezenței noastre. România a participat anul acesta cu un stand național de 96 mp, organizat de Asociația Editorilor din România (AER), în urma câștigării unei licitații la Ministerul Culturii și Cultelor. Oferta financiară făcută de AER a fost de aproximativ 36.500 euro.
Designerul standului a fost Răzvan Luscov de la Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu“.
Pe o suprafață destul de mică, fără rafturi separate pentru diversele edituri, 22 la număr, erau înșiruite cărți de toate felurile, singurul concept fiind evidențierea editurilor prin numele lor înscris cu litere negre pe cartoane albe. Am început periplul cu Editura Polirom - reprezentată la târg de distinsa doamnă Denisa Comănescu, director editorial, care a contribuit din plin la evoluția ascendentă a editurii prin resortul de carte străină - pentru a încheia cu editura Humanitas unde, pe lângă Ana Blandiana, Constantin Noica, Andrei Pleșu și H.-R. Patapievici, un procent mare de titluri aparțineau lui Gabriel Liiceanu. Între cele două repere de început și sfârșit, am mai remarcat cărți tipărite la editurile Paralela 45, Rao, Vivaldi, Corint, Gramar, ALL Beck, Curtea Veche, Nemira, Niculescu, Vinea, Dacia, Pandora-M și Noi Media. Dacă pentru Târgul de Carte de la Paris din această primavară, selecția titlurilor a fost facută de Dan C. Mihăilescu, pentru Frankfurt editurile și-au ales singure titlurile.
Alte 13 edituri au fost cuprinse într-un spațiu numit Art/Travel, dedicat albumelor și cărților frumoase despre România și arta românească.
Însoțindu-l pe cunoscutul critic literar și autor S. Damian, am fost în căutarea volumului său „Aripile lui Icar“ apărut la sfârșitul anului trecut la editura Fundației Culturale Ideea Europeană, editură care, cu regret a trebuit să constatăm că nu a fost prezentă la târg.
Am încheiat vizita, cumpărând cu febrilitate o seamă de cărți pentru minte și suflet, lecturi pentru zilele noroase ale iernii ce se apropie. Câteva volume de poezii semnate de Ana Blandiana, Gabriela Melinescu, Jorge Luis Borges într-o splendidă ediție a editurii Polirom, romanele „Hesperus“ de Ioan Petru Culianu, „Siddartha“ de Hermann Hesse, precum și minunata scriere a lui Mateiu I. Caragiale „Craii de Curtea-Veche“. Aș mai pomeni o carte despre viața Marthei Bibescu semnată de Christine Sutherland, „Zbor în bătaia săgeții“ o carte de eseuri a lui Horia-Roman Patapievici și nu în ultimul rând o „Istorie a României“ cu contribuția de excepție a lui Dennis Deletant și Keith Hitchins alături de Mihai Bărbulescu, Șerban Papacostea și Pompiliu Teodor.
Un loc aparte în sufletul meu îl ocupă însă, albumul editat de NOI Media „Mănăstiri din România“ ale cărui frumoase fotografii însoțite de texte, le voi dărui fiului meu în amintirea țării unde s-a născut.





Apărut în revista Atheneum