De acord: caricaturile Profetului Mohamed publicate recent în diverse ziare europene sunt provocatoare, incorecte politic și ofensatoare. Și zic eu, justifică până la un punct indignarea cetățenilor de religie islamică. De sub mâna caricaturiștilor ies mult prea adesea imagini discutabile, cu care creatorii lor speră sa stoarcă opinii din rândul audienței. Pro sau contra, nu contează, spiritele să se încingă și adrenalina să curgă râuri. Atunci când desenatorii depășesc cu câțiva km linia bunului simț, bieții editorii sunt obligați să facă față unui val de epistole furioase, contractele se desfac și vinovații pleacă în căutarea unor alte oportunități. Și cam așa se rezolva lucrurile. De obicei.

În cazul desenelor buclucașe, republicate de France Soir și alte câteva jurnale europene saptămâna trecută, caricaturiștii s-au lăsat pradă unei inspirații… foarte puțin inspirate. Într-unul, Profetul Mahomed a fost înfățișat purtând un turban de forma unei bombe. În altul, tot Profetul le explica unor teroriști ajunși în rai că s-au terminat virginele. Caricaturile intenționau probabil să prezinte problema extremismului care se dedă la crimă în numele religiei. În schimb, au reușit să sugereze că religia islamică, in integralitatea ei, e bazată pe violență și pe promovarea terorismului. Deci, în retrospectivă, o idee nu foarte finuță.

Pe de altă parte, reacția musulumanilor radicali nu e cu nimic mai răsărită: amenințări cu moartea, încercări de răpire, incendieri și jafuri de ambasade, însoțite de (!) scandarea unor ziceri religioase asupra măreției divine. Ba câțiva clerici au recomandat cu căldură ca respectivii caricaturisti să fie prinsi și să li se taie capul. Hai să fim serioși, oameni buni, chiar nimeni nu s-a gândit să anuleze abonamentul și să-i dea în judecată pe editori? Chiar e nevoie de capete de caricaturiști pe gard ca să ne facem cunoscută opinia? Dacă un ziar publică ceva care ne jignește e nevoie să blestemăm toată nația, continentul și pe toți urmașii lor până la a șaptea spiță? În mod sigur există și metode mai inteligente.

Un membru al Congresului Musulumanilor Canadieni, Tarek Fatah declara joia trecută, nu fără oarecare exasperare: “Uite cum am picat și de data asta în capcană: suntem descriși ca violenți și facem toate eforturile să dovedim că descrierea e corectă.” Deși în învălmășeala generată de reprezentarea Profetului, se pare că argumentul cu pricina nu a mai rezonat defel în mințile provocaților. Sau pate că au fost jigniți doar de nerespectarea interdicției de a-l înfățișa pe Profet și nu de faptul că sunt considerați violenți și puși pe harță.

Nu este, zic eu, corect să iei în derâdere cele sfinte. Dar nici să ajungi la crimă și la jaf pentru ele nu e logic, dat fiind că mai toate religiile îi tot dau înainte cu să nu furi, să nu omori și celelalte. În plus, am sentimentul că Dumnezeu ne rabdă cu mult mai multe decât ne răbdăm noi între noi. Dacă se supără pe motiv de blasfemie, găsește El o cale să se facă auzit.

De curând, canalul NBC a întrerupt difuzarea unui serial numit “Cartea lui Daniel” în care era vorba despre un preot dependent de droguri, cu o familie veselă și disfuncțională. În mod sigur, și titlul și întâmplările descrise au pus pe jar cel puțin câteva suflete pioase, care au hotărât că blasfemia trebuie să înceteze imediat. Dar n-a dat nimeni foc la sediul NBC-ului și nici n-a cerut capetele managerilor, regizorului și actorilor. Deci, simplă chestie de mijloace.

Din păcate cea mai mare parte a lumii islamice nu are idee de libertatea presei și de separarea statului și a religiei. Pentru șefii de stat musulumani incapacitatea șefilor de stat europeni de a interzice un ziar și de a condamna pe făptăși la temniță grea pe viață, dacă nu mai rău, e probabil un semn că lumea vestică a luat-o razna.

În încheiere, o să zic și eu ca păgânii de la France Soir, în speranța că cititorii care trec pe la mine prin pagină știu de glumă: “Hai să ne imaginăm o societate care se guvernează după toate prohibițiile tuturor religiilor. Ce o să se aleagă din libertatea noastră de a gândi, de a vorbi și de a circula?” Eu mă rog să nu avem parte de societatea aia.

---------------------------------------------

The English Version


When Cartoons Spell Trouble
- going over the top, both ways


Clearly, the cartoons depicting Prophet Muhammad that several European newspapers have republished recently are politically incorrect, highly offensive and downright provocative. And I am saying that Muslim indignation is understandable to a certain point. Much too often, editorial cartoonists come with deliberately inflammatory images, meant to elicit strong opinions from their audience. It just does not matter if the readers agree or disagree, all that matters is that we have a good heated argument and everybody gets high on adrenaline. If the cartoonists have crossed the line and went right into the woods, their editors are quickly deluged with angry letters, contracts are terminated and the trespassers are free to pursue other financial opportunities. And this is how things are usually done. Or is it?

In the case of the controversial drawings republished by France Soir and several other European papers last week, most cartoonists aimed for public acclaim of their inspiration… or lack thereof. One depicts Prophet Muhammad with a bomb-shaped turban, while another has him crying out to suicide-bombers waiting to be admitted to heaven: “Stop, stop! We have run out of virgins!”. The cartoons were presumably intended as a comment to extremists who sanction murder in the name of faith. Instead they suggested that the entire Muslim religion is based on violence and self-righteous terrorism. In hindsight a no-brainer.

But the fiery reaction of radical Muslims is equally lacking judgement: there have been death threats, attempts to kidnap foreigners, to date several embassies have been sacked and set ablaze, all while the crowds were chanting about the (!) Greatness of the Almighty. Some clerics have gone so far as to recommend that the offending cartoonists should be captured and beheaded. Pray, good people, haven’t you ever thought of cancelling the subscriptions or suing the editors? Is it that you need cartoonist heads pinned to the walls to get your point across? If a paper publishes offensive matter, do you need to curse the whole nation, Europe, the race and all their descendants to the last of kin? There surely must be some less retarded ways.

An exasperated Muslim Canadian Congress spokesman, Tarek Fatah, pointed out last Thursday that Muslim extremist are re-stoking the fires of anti-Muslim hatred. “It’s falling straight into that trap of being depicted as a violent people and proving the point that yes, we are.” Unfortunately, in the turmoil generated by the troublesome depiction of the Prophet, nobody has stopped to question the validity of this fine argument. Or is it just the fact that any depiction of the Prophet would have had the same results and none of the rioters were actually hurt by the comment on their violent actions?

What I am trying to say is that poking fun at God and religion is certainly not going to build a better world. But neither is crime aimed to punish blasphemy. Ironically enough, all religions hold dear principles such as “Thou shalt not steal”… or kill… and the rest of them. Moreover, I suspect that God can take much more than we could ever take in His name. And besides, if The Lord can stand it no longer, He will certainly find a way to tell us.

NBC recently cancelled a TV series called “The book of Daniel”, which centered around a drug-addicted priest and his funny-and-equally-dysfunctional-family. I’m pretty sure that more than a few righteous souls were angered by this depiction and pushed for cancellation, hard as they could. But none of them threatened to burn the NBC headquarters down or kill the head of NBC, the director and the cast. Just a different way of doing things, eh?

Unfortunately, much of the Muslim world has no concept of freedom of the press and the separation of religion and state. Muslim state heads do not seem to understand why European state heads are unable to cancel offending newspapers and sentence provocative cartoonists to life (or worse). For them it is just another sign that the western world is forever lost to sin and decadence.

To end my story, I chose to quote those eloquent France Soir infidels who defended their decision to run the cartoons… and I sincerely hope that my readers do have a sense of humour… “Imagine a society that added up all the prohibitions of different religions,” they wrote “What would remain of all our freedom to think, to speak, and even come and go?” Well, I pray for that kingdom not to come.