agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2008-01-29 | [This text should be read in romana] |
Polul Cultural Clujean
Librăria Universității DIVERTA Cluj-Napoca Avem deosebita plăcere de a vă invita la lansarea cărții „33. Jurnal de inițiere spirituală”, de Daniela Gifu, precedată de un recital de chitară clasică. Invitați: Constantin Cubleșan, Ion Vartic, Zeno Fodor, Dan Brudașcu, Mircea Petean Adina Ungur. Manifestarea, moderată de Mariana Enache, va avea loc marți, 29 ianuarie 2008, ora 17.00. Detalii tehnice: "33. Jurnal de inițiere spirituală", Daniela Gifu Editura Limes, 2008, 266 pagini Prefața: Zeno Fodor Colecția: Paraliteraria Coordonator: Ilie Rad Editor: Mircea Petean Coperta: Adina Ungur Daniela Gifu, născută în 10 ianuarie, 1973 la Bârlad este doctorand în filozofie la „Al. I. Cuza” din Iași și coordonator de programe cultural-educaționale la Casa Municipală de Cultură din Cluj-Napoca. Este licențiată a Facultății de de Fizică, Universitatea „Al. I. Cuza”, 1997 din Iași și absolventă de master în Comunicare, 2004. A fost reporter la Televiziunea Europa Nova, Iași. Din 2006 face parte din colectivul redacțional al Revistei „Cetatea Culturală”. A scris nenumărate articole ce abordează mai multe domenii de cunoaștere: biofizică, ecologie, socio-politic, filozofie politică, beletristică. Inițiere spirituală la vârsta 33. “33. Jurnal de inițiere spirituală”, Daniela Gifu, editura Limes, Cluj-Napoca, 2008. Poate observând dimensiunile acestei cărți, cititorul ar fi tentat să creadă că este vorba despre un roman, însă subtitlul ne avertizează încă din copertă că avem de-a face cu un „jurnal de inițiere spirituală”, așa cum i-a spus și Daniela Gifu. 33, vârsta christică, cea a maturității a fost anul în care ea-însăși și-a oferit drept cadou, notele zilnice din volumul de față. „Dacă nu ai împlinit această vârstă ar fi înțelept pentru liniștea eternă a sufletului tău să te pregătești și să renunți la micile necurății în care te complaci. Dacă ai trecut bine de Sfânta Vârstă, analizează în ce măsură ți-a fost marcată existența. Ar trebui să fie, pentru fiecare dintre noi vârsta duhovniceascăi cotituri a vieții.”, notează autoarea în dreptul zilei de 10 ianuarie. Așadar, atenție la simbolica vârstă 33! ar spune autoarea în mesajul cărții. Un tip de jurnal față de care poziția autoarei nu se dorește a fi una extrem de implicată, la o privire superficială. Daniela Gifu scrie mici scenarii sau episoade care datorită stilului narativ par adeseori virtuale. De pildă, nu se va adresa niciodată direct, fățiș jurnalului, ca unui psihoterapeut menit să-i asculte ofurile între paginile lui. Asumarea există, prin însăși condiția de jurnal pe care o întrunește. Tonul adresativ nu este cel al unui alter ego, așa cum ne-am putea imagina, ci cel al unui “tu” sau un “voi”. Jurnalul nu va îndeplini nici rolul de prieten intim, ci printre paginile amintite autoarea va decanta emoția, bucuria, supărarea iar epicul vieții rămâne mai mult cuprins între faptele zilnice decât în jurnal. Scrisul efectiv al notelor se întâmplă având conștiința că înainte de a fi așternut pe hârtie ar exista un filtru. Așadar, se va da drumul doar luminii meditative să acopere faptele și cuvintele. Și așa ne și imaginăm în cuprinsul lecturii, că Daniela Gifu, înainte de a-și scrie fila de jurnal ce aparține zilei în cauză, s-a hrănit dintr-o rugăciune și o lectură spirituală. Așa se explică faptul că există o forță extraordinară care îi anulează prin decantare energia negativă cotidiană, din amintirea zilei în curs. Stilul narativ este simplu, adeseori și descrie anumite angoase, învățăminte sau dimpotrivă, bucurii ale zilelor în curs. În acest sens Daniela Gifu va folosi sintagme precum „imaginează-ți următorul scenariu…”, „Poate vei spune”...”Te-ai întrebat vreodată…”. Neobișnuit este faptul că într-adevăr „33” este un jurnal, însă trimiterile sunt exclusiv spirituale și însăși atitudinea desprinsă dintre filele cărții are ca punct de pornire un pozitivism dezarmant. Ca și cum cartea ar fi oglinda în care autoarea îl caută pe Dumnezeul din ea, oprindu-se zilnic la meditație celestă, ce induce implicit o îndepărtate a energiei negative. Jurnalul pornește de la experiența proprie de zi cu zi. Alegerea autoarei în fața greutăților sau a descumpănirii a fost refugiul în credința că omniprezența divină este însăși o luptă împotriva singurătății sau a deznădejdii. Gândurile înalte s-au îndreptat spre Dumnezeu, prezența care niciodată nu va dezamăgi. Iată cum, ceea ce iese dintre gândurile autoarei și este pus pe hârtie în acest jurnal este partea spirituală, cea lipsită de diateza activă, de dialog narativ, de cronologie a faptelor concrete. Doar o voalată amintire a faptelor cotidiene se va abate peste meditațiile acestui jurnal. Între a-i fi marcată viața de energii mai mult sau mai puțin negative și a le da curs, cel puțin prin confesiune Daniela Gifu alege calea spirituală și scrie un jurnal înțesat probabil de lectura și gândul mai degrabă în spirit decât în lume. În finele zilei ea oferă ca soluție meditația corespunzătoare de pildă „Complacerea nu este o dovadă de îmbunătățire, ci una de slăbiciune, criteriu ce nu apare pe lista celestă”. Autoarea pune o balanță între fapte sau chiar îndeamnă spre a lua o cale dreaptă, „Lasă îngereasca voință să lucreze în numele tău sortit!”, „Mai bine savurează din delicioasele bucate spirituale și continuă să explorezi Adina Ungur |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy