Cred că educația în privința arborilor se face mai ales la oraș(cel puțin astăzi!); nu întâmplător masivele defrișări de pădure au fost precedate sau însoțite de nemaiântâlnite tăieri și ciunțiri de vegetație lemnoasă în orașe. Acolo se dă întotdeauna tonul atât la bine cât și la rău, iar acest tip de exemplu este mai mult decât molipsitor la români.

După ce că nu are o arhitectură veche de ținută, Bacăul nu are nici o arhitectură vegetală de minim orgoliu, iar cea moștenită nu este conștientizată ca un patrimoniu natural care trebuie păstrat și sporit și nu lăsat la latitudinea toaletatorilor, meserie ce nu degeaba "are un nume cu iz de latrină" (I.Longin Popescu-Formula As). Pentru că între "a pune rochie" și "closet", cele două aspecte ale genezei cuvântului, a doua e singura neantagonică cu obiectul muncii acestor "meseriași", dacă e să ne amintim de un celebru banc de pe vremea lui Nea Nicu!

Dacă pompierii ar face ca acești zeloși supunători ai naturii, ar trebui periodic să iasă și să ude blocurile și casele, iar când e foc să spună că nu e programat. Sau cei de la "comunale" în loc să spele cu apă, s-ar constitui într-o firmă profitabilă ce ar spăla strada cu clor și detergenți pentru mai multă eficiență!

Tot aici la noi sunt nepermis de multe și importante zone comerciale unde oamenii circulă mai des ca în alte zone și unde nu au fost niciodată arbori stradali, sau unde au fost tăiați fără a se pune alții la loc. E o dfoză de cinism și inconștiență sau doar neglijență în a înțelege rolul copacului, altfel nu înțeleg cum pot fi zone atât de aride pe spațiile întinse excesiv comerciale, dintre Poșta Orizont și pasarela Letea, sau în zona comercială adiacentă pieței, a străzii Carpați, etc.

Iar și iar la anumite intervale tăieri de arbori în oraș!.
Sunt curios ce motive or mai avea cei de la primărie , acum când au tăiat probabil printre ultimii plopi din oraș, ce străjuiau cu ritmurile lor vegetale spațiul dintre Complexul Comercial Plus și sediul Ssab de lângă intrarea spre insula de agrement(mai târziu am aflat cauza-o nouă construcție în fața căreia ar fi stat foarte bine acești plopi). Parcă mai ieri se lamentau tăietorii chemați la un bloc de pe Milcov să taie câteva crengi:-Păi n-avem "dezaineri"! atunci când au doborât cei nouă tei maturi și doi salcâmi de la jumătate. Păi tocmai de asta stimabilă administrație ar fi trebuit lăsați plopii, măcar pentru că era o problemă de estetică vegetală, de ritm, de accent și de tot ceea ce nu doriți să cunoașteți dv.!

După tei cei mai exterminați arbori în Bacău sunt plopii și sălciile care alături de mesteceni, din păcate, de multe ori sfârșesc sub formă de butuci transformați în butaforii pe spațiile verzi(ce aduce unei fime profit probabil). Ca să nu mai spun de valoarea estetică a unei sălcii pletoase(sub forma unei cupole alungite) în estetica urbană atât de sărăcită. Că despre aportul ei ca tampon acustic, oxigenare, filtrare de praf, adăpost pentru faună, parcă nimeni nu vrea să știe!

Am vizitat de curând Mc Donald Suceava, unde am mâncat doar pentru a sta la o terasă cu un ambient admirabil, un element rarisim la noi: gazon impecabil cu zona în pantă, gard viu cu porțiuni în arc de cerc, molid pitic, tuia în verzuri argintii și china, totul într-o dominantă de verde -galben și pasaje de griuri, între ele tronând un tobogan în nuanțe de roșuri. Nimic mai simplu și relaxant pentru copii și nu numai, stare ce face să treacă neobservat faptul că a mânca în mod curent la Mc Donald înseamnă să nu pui întotdeauna pe primul plan-propria sănătate.

Dacă faci o comparație între arborii de pe terenul privat și cei de pe terenul public, nu poți să nu remarci că ultimii arată în general foarte rău pentru că nu-s ai nimănui, dar mai ales pentru că sunt îngrijiți de cățărători și mânuitori de drujbe, care ori nu se pricep, ori sunt mândri de ispravă și trag la normă, ori mai sigur îi doare în cot de ce zice lumea. Se vede că fac exces de zel, că sunt scăpați din mână și că beau zdravăn înainte.
Nu înțeleg de ce diriguitorii lucrătorilor nu fac experimente pe pomii din propria ogradă. Acolo ar trebui să castreze tei, arțari, castani, cireși,etc.și să facă din ei stâlpi, "actinii", "corali", "crini de mare", "buzdugane", "cocotieri" și alte creaturi sau pur și simplu lăstăriș! Dar sunt sigur că au mare respect pentru pomii lor și nu ar lăsa pe nimeni să-i pocească!

Și oare de ce se confundă arborii publici, care au rolul de umbrar și protecție, cu pomii fructiferi altoiți care trebuie anual tunși de specialiști cu foarfecul și ferăstrăul(nu cu drujba!)-pentru a da rod? Primii "dau rod" dacă nu sunt tăiați des și atunci când sunt lăsați să crească normal după habotnice tăieri anuale! tocmai de aceea zonele verzi care îmi plac nu sunt pe terenul public!

Ar trebui din nou plantați plopii tăiați de la pasarela Letea și până la Poșta Orizont; și am argumente care ar putea deveni serioase la o minimă analiză: plopii ca arbori monumentali ar fi complementari arhitecturii înalte a zonei, ar filtra, oxigena și umezi aerul la înălțimea blocurilor turn, ar fi ca o poartă de intrare în orașul vechi dinspre București. În acelși timp plopii sunt rezistenți la zonele de trafic intens și nu în ultimul rând sunt un simbol al Tescaniului (la rândul său simbolul cultural al județului), precum și un fost și poate un viitor simbol vegetal al emblemei economice a municipiului-Fabrica Letea.

Din păcate plaga toaletatorilor s-a întins între timp și în nord, acolo unde exista un încetățenit cult al naturii și nu m-aș mira să devină pe undeva o modă ca maneaua! Dimensiunea fenomenului îl face însă să miroasă "nițel" a afacere veroasă: ceva politicieni interesați de distribuirea unor scule și utilaje de tăiat arbori, ceva organizații care să creeze necesitatea și cadrul legal, ceva politicieni oportuniști în teritoriu, bani de la buget pentru firmele ce ne taie copacii și gata afacerea!

Cum poți să mai spui că mergi prin codrul cutare și cutare când vezi acolo "tunsori" care nu s-au făcut niciodată într-un loc care există prin neintervenție. Pentru că acolo tunsorile nu sunt necesare și pentru că nu știi a răspunde cui folosesc: arborelui nu, omului nu, păsării nu, ochiului nu, sufletului nu, creației nu, sau poate doar așa: poluării da, țânțarilor da, afacerii da, copacului-manea da, scorburilor da, disarmoniei da, amatorilor de lemne moca da.

Cum de reușim să intrăm așa masacrând permanent natura într-o Europă ecologistă și cu mare respect pentru ce e viu și dat de la Dzeu.! Românii, se știe nu prea au vocația lucrurilor făcute să dureze pentru că au trebuit mereu să improvizeze, să se refugieze, să-și ardă câmpiile și să o ia de la capăt, deși să nu uităm că lucrurile durabile și o foarte veche cultură i-au făcut să existe ca popor, pe un teritoriu mai mult sau mai puțin recuperat. Granițele vestice să nu uităm că, au fost trasate de comisia de la
Trianon după aria de răspândire a bisericilor românești de lemn de pe granița vestică. Pentru noi lemnul a însemnat întotdeauna durată, a însemnat o civilizație greu de egalat în Europa-civilizația lemnului.