agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ You are
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2009-01-12 | [This text should be read in romana] |
In perioada 9 octombrie 2008 – 2 februarie 2009 sala Denon a muzelui Louvre din Paris găzduiește expoziția tematică dedicată operei lui Picasso (1881-1973) «Picasso / Delacroix : Les Femmes d'Alger».
Pablo Picasso Les femmes d’Alger (Version O) Paris, 14 februarie 1955 ulei pe pânză 114 x 146,4 cm New York, Collection Libby Howie and John Pillar © Succession Picasso, 2008 De menÈ›ionat că acest demers este paralel uneia dintre expoziÈ›iile de mare anvergură «Picasso et les maîtres» ce se poate încă vizita în această perioadă la Grand Palais, respectiv între 8 octombrie 2008 - 2 februarie 2009, È™i respectiv celei de la Musée d’Orsay gazda unei alte expoziÈ›ii comparative Picasso-Manet dedicate celebrei pânze «Déjeuner sur l’herbe» (Dejunul pe iarbă) a marelui Edouard Manet (1832-1883) È™i variaÈ›iunilor realizate de Pablo Picasso. ExpoziÈ›ia «Picasso – Delacroix/ Femmes d’Alger» cuprinde în primul rând, 15 lucrări din care 9 tablouri ulei pe pânză È™i 6 desene în tuÈ™ inspirate de creaÈ›ia marelui Eugène Delacroix. «Femmes d’Alger dans leur appartement» (1834, 180x229 cm, ulei pe pânză) Dintre acestea, precizăm că trei tablouri provin de la muzeele Hartford, San Francisco È™i Nahmad Gallery - Londra, patru lucrări de mai mari dimensiuni de la Nahmad Gallery – Londra È™i colecÈ›ii particulare, două tablouri (Jacqueline în costum de turc) de la Centrul Georges Pompidou È™i particulari precum È™i două carnete de schiÈ›e de la Muzeul Picasso din Paris. EvoluÈ›ia marelui artist Pablo Picasso È™i influenÈ›ele pe care le-au avut marii artiÈ™ti asupra creaÈ›iei lui, pot fi urmărite în primul rând în marea expoziÈ›ie (unică poate prin anvergură È™i È›inută, ale căror costuri privind asigurările operelor de artă ar depăși imaginaÈ›ia multora, dar care au fost susÈ›inute de LVMH / Moët Hennessy Louis Vuitton) ce se desfășoară la Grand Palais È™i unde au fost aduse din multe muzee ale lumii peste 210 capodopere din secolul al XVI-lea până în 1971 alături de creaÈ›iile lui Picasso într-o concentrare È™i concertare rare, opere ce i-au influenÈ›at definitoriu parcursul ideatic. Dialogul artistic al acestui fiu de profesor de artă care pictează academic perfect după maeÈ™tri la 14 ani È™i apoi învață să deseneze ca un copil, aÈ™a cum mărturisea el însuÈ™i într-unul din interviurile sale, este benefic alături de pleiada marilor artiÈ™ti de la Tizian, Velazquez, Goya, Zurbaran, Rembrandt, Poussin, Ingres, Cézanne, Van Gogh până la Manet, mai ales Manet cel cu care de altfel în copilărie dorea să se asemene. Ce se întâmplă în perioada 1954-1955? Pablo Picasso, cel care lansase cubismul prin «DomniÈ™oarele din Avignon» (1907) alături de Georges Braque (1882-1963), începe să își contureze propria sa identitate în Artă, intrând într-un dialog artistic virtual cu trei mari maeÈ™tri pe care de-altfel îi aprecia într-un mod special: Delacroix, Velasquez È™i Manet È™i caută să ofere publicului propria sa interpretare. Este de reÈ›inut paleta coloristică tip Matisse utilizată ca omagiu marelui său prieten È™i rival Henri Matisse (1869- 1954) È™i odaliscelor sale, despre care Pablo Picasso îi precizează lui Daniel Henry Kahnweiler «Il m’a légué ses odalisques en somme pourquoi est-ce que l’on n’hériterait pas de ses amis». Erotismul la Picasso este relevat de o factură specială (cândva am vizionat seria de lucrări cu această tematică pregnantă din opera Maestrului) È™i acest fenomen îl puteÈ›i reîntâlni în expoziÈ›ia eveniment "Picasso – Delacroix/ Femmes d’Alger". Femeia din planul îndepărtat se transformă deseori în falus, iar totul se estompează prin motivele decorative invocate de factură maură. Personajele par să aibă rotunjimi senzuale, totul este sugerat, conotaÈ›iile sexuale regăsindu-se în liniile geometrizate, caracteristice. Chiar dacă Delacroix are darul de a descrie prin luxurianta sa compoziÈ›ie, premizele unui cadru absolut necunoscut omului occidental (o altă lume despre care nu se È™tie aproape nimic), Picasso induce termenul de erotism de-o manieră simplă, minimalistă. Haremul lui Delacroix se transformă într-un concert erotic la Picasso, unde compoziÈ›ia se redefineÈ™te simbolistic vorbind, translează deja spre un modernism în care ne vor È™oca personajele sale - imagini simultane din față È™i profil ce conferă de-altfel emblema compoziÈ›ională Picasso. Arta modernă este identică universalității marelui Picasso, căruia i se iartă toate marile sale extravaganÈ›e, inclusiv înscrierea în Partidul comunist francez din 1944. Arta lui Pablo Picasso reprezintă un concept estetic inegalabil din secolul trecut mereu de mare actualitate. ©Marina Nicolaev http://www.omnigraphies.com/modules/smartsection/item.php?itemid=439 |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy