Preludiu la Sarbatorile de iarna
Odata cu venirea Craciunului, Iasul ca de altfel fiecare spatiu cu simtire româneasca este cutreierat de mici si mari pelerini care vestesc în colinde bucuria Nasterii Mântuitorului Iisus Hristos.
Studentii Universitatii de Arte G. Enescu din Iasi au facut primul pas si au lansat o invitatie la colinde: i> "Crestinilor noi astazi un praznic mare avem Ca sa-l putem cunoaste veniti la Betleem’’

Astfel, inimosii studenti au organizat un dialog în cadrul Cenaclului religios al artelor cu tema: Nasterea Domnului Iisus Hristos în icoana, vers si cântec . Acest dialog s-a desfasurat într-un cadru cu totul deosebit, nu într-o sala de festivitati, ci în capela din incinta Universitatii de Arte.


La acest dialog au luat parte personalitati ale Iasului cultural si artistic cum ar fi: cercetator stiintific dr. Lucia Cires, poetul Dumitru Spataru, prof. univ. Viorel Bârleanu - etnomuzicolog.
Mentorii dialogului au fost rector, prof. univ. Dimitrie Gavrileanu si pr. dr. Florin Bucescu.
În lumea de astazi, când numele lui Hristos se afla pe buzele tuturor, noi strabatem totusi o profunda criza morala, de aceea initiativa studentilor dintr-o universitate de arte este cu totul deosebita si demna de relatat.


Hristos vine tainic spre noi sub diverse forme. Dialogul religios al artelor umple de bucurie si lumina sufletele celor prezenti. Patrundem astfel în mirificul frumusetii colindelor de a le cunoaste sensul si emnificatia traduse în folclorul românesc prin expunera doamnei Lucia Cires: Iisus Hristos în viziune folclorica româneasca.

Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu întruchipat ca fiinta omeneasca, apare, cu deosebire, în colindele de Craciun. Zamislirea si nasterea sa se petrec în chip miraculos, ca în basme, dar amanuntele concrete schiteaza un univers taranesc autohton. Fecioara a mirosit un trandafir sau o lamâie si a ramas "grea". Fiul, întocmai ca un Fat-Frumos, îi vorbeste Mamei înca înainte de a se naste si vine pe lume prin crestetul capului. Dar Maica Fecioara, asa ca în practicile magice taranesti de usurare a nasterii, îsi despleteste parul:
"Parul tau cel galbior,
Despletit pe jumatate,
Cam pe tâtâ, cam pe spate,
ca sa poti sa nasti în pace".
Ca la orice lehuza, se merge cu daruri sau cu rodini, ca în Moldova, sau cu plocon, cum se zice în Maramures. Îngerii dau de veste ca la Vifleem
"Este-o maica s-un cocon
Si le trebuie plocon".
Soarele, Luna si stelele au venit în rodini, un cioban îi aduce un miel, iar cei trei magi aduc în dar aur, smirna si tamîie. De asemenea gazdele colindate au vânat un iepuras
"Sa faca din blana lui
Vesmânt frumos Domnului".
La nasterea lui Iisus renaste si natura:
"De bucuria lui
Vai adânci au rasarit,
Câmp uscat a înverzit,
Copacii au înflorit"
Iar Sfântul Ion, ca viitor nas:
"Cu clondiru de-a dreapta,
Cu paharu de-a stânga,
Pe cine-ntâlnea cinstea".
Pruncul are "Leganel de paltinel", iar
"Ploaia calda de mi-l scalda,
Neaua ninge de mi-l unge,
Vânt tragana
De leagana,
Trec trei zâne , mi-l apleaca"
(adica îl alapteaza).

Înca din leagan, Hristos începe sa înfaptuiasca minuni: el blagosloveste pe cele trei fete ale crudului personaj Craciun, schilodite de tatal lor: celei oloage îi cresc picioarele, celei ciunge îi cresc mâinile, iar oarbei îi face ochi curati.

Imaginea pruncului Iisus este prezentata în mod familiar afectiv. El are scutec si fasa din fuiorul care se da preotului la Boboteaza, pe care-l toarce Maica Domnului
"Cu furca dalba la brâu
/.../
Pe-un fuscior de argintel,
Trage fir de aur bun,
Toarce fasa lui Hristos".

Scutecul este, alteori, de "fuior moale pentru trupusor", de in sau de borangic cu fir de argint, iar fasa
"alba de matasa,
Daruita de la nasa",
"Primprejur cu aur trasa" este, alteori de ibrisin, de tiriplic, de ursinic, de paioara, de atlas (pânzeturi fine si scumpe), tesuta si aleasa de fiintele cele mai distinse si mai pure: de noua maici, de trei fetite, de o împarateasa sau de o preoteasa. Pruncul mai are "Pînzatori de flori de mar", "scufie de dimie" sau
"tichie de bumbac,
Sa-i fie moale la cap,
Batuta cu diamant"
si
"sitoarea curcubeu
c-asa-i dat de Dumnezeu".
ÃŽn alte variante scufia este
"de argint,
Batuta cu margarint"
"Iar în fundu’ scufií,
Iscalit tot îngirí"
sau
"în cap cu comanac
Sa-i tie bine la cap".
În vârful scufioarei are o piatra nestemata, însemn al dumnezeirii si, totodata, simbol al soarelui, al luminii, "ce cuprinde lumea toata".
Fiul plânge neîncetat, iar Maica îi promite
"doua mere, doua pere,
din ele când ai gusta,
Lumea ti se va-nchina";
cele doua "mere rosioare" sunt "rupte de la sfântul soare"; dar îi mai promite "pere în panere", "mere, pere aurii, cum manânca alti copii", prune, alune si-o "gutuie amaruie". Nici cheile raiului si nici scaunul de judecata promise nu-l ogoiesc pe fiu, caci el stie ca va fi rastignit si-i descrie mamei viziunea sa:
"fauri faurind,
Mie piroane facând,
Bardasi barduind
Si mie cruce facând".
Pe prunc
"ÃŽn lapte l-au scaldat,
ÃŽn vin l-au botezat",
asadar nu ca în Evanghelia lui Luca, la 30 de ani.

În sfârsit, Iisus adult apare într-o colinda structurata pe motivul epic al Maicutei batrâne care face portretul fiului cautat:
"Umbla Maica dupa Fiu,
Tot plângând si întrebând:
- N-ati vazut pe Fiul sfânt?
- Ba noi poate l-am vazut,
Numai nu l-am cunoscut,
- A cunoaste l-ati putut
Ca pe fata Fiului
Scrisa-i raza soarelui
Si în frunte, luna plina
Stralucea ca o lumina,
Iara pe-a lui umerei
Stralucesc luceferei.
- Maica, daca-i vorba-asa,
Noi ti-om da o veste rea,
Ca-i la poarta lui Pilat,
Rastignit pe lemn de brad".
ÃŽn alte variante portretul lui Iisus aminteste de cel al ciobanului din Miorita:
"Fetisoara lui,
Spuma laptelui,
Mustacioara lui,
Spicul grâului,
Ochisorii lui,
Doua mure coapte,
Coapte la pamânt,
Neajunse de vânt,
Coapte la racoare,
Neajunse de soare,
Perisoru lui,
Pana corbului".
Alteori portretul este al unui voinic calare, înarmat:
"Calisoru’ lui,
Puiul zmeului,
Pusculita lui,
Tunet pe pamânt-u,
Sabioara lui,
Para focului,
Bicisoru lui,
Trasnet pe pamânt,
Saulita lui,
Di-o falca de zmeu,
Taftorasii lui,
Doi balaurasi
de gura-nclestati,
De coada-nnodati,
Frâusoru lui,
Doua napârci verzi
De gura-nclestat’,
De coada-nnodate",
asimilat cu feciorul gazdei colindate.

Aceasta prezentare a doamnei Lucia Cires ne aduce putin mai devreme in suflete atmosfera magica a sarbatorilor de iarna , si în mod special pe cea a Craciunului care pe lânga întelesul lor traditional-popular, revarsa un sentiment de armonie universala si de înaltare catre cele înalte.



Cei prezenti s-au umplut de lumina din harul revarsat al colindelor prezentate de corul Mira : colinde de ieri si de astazi. Corul Mira si-a facut intrarea pe fondul muzical al sunetului de toaca, care a devinit pentru toti o invitatie la bucurie. Au reusit ca prin glasul lor pamântesc sa umple de suflu ceresc pe toti cei prezenti. Armonia colindelor data de cel mai frumos instrument vreodata creat: vocea umana , ne-a învalut pâna la vederea luminii cerest

În aceasta ambianta - amestec de sacru si profan, muzica s-a transformat într-o poveste de culoare si imagini. Pr. Emil Sava a prezentat semnificatia icoanei Nasterea Domnului. Nu este atât de usor sa pornesti în cucerirea cunoasterii de la poezie la muzica si apoi la imagine, aceasta fiind facultatea afectiva din fiecare om, care este în acelasi timp poetica, rationala si matematica.



Craciunul aduce în noi mireasma frigului, a frigului de-afara, iar colindul prezentat de corul Byzantion a nins în fluturi argintii , de gânduri facute cântec pe umerii nostri a celor prezenti. Byzantion este o formatie de muzica psaltica constituita din tineri studenti , care îmbinâ în mod armonios traditia intrpretativa româneasca cu cea greceasca.

Colindul prezentat de corul Strop de Ler e ca o dezlantuire a muzicii sferelor, se rasuceste ca într-o spirala învesnicita facând ca în periplul lor de colinde sa strabate tara-n lung si-n lat. Ei au facut "sa salte Cerul si Pamantul" si au adus in inimile celor prezenti "daruri vesnice".

Glasurile cristaline ale corului Ecou, ne-a aratat ca colindul este un limbaj spiritual transpus în vesmânt muzical. Ei eu reusit sa faca legatura între cer si pamânt aratându-ne ca îngerii si oamenii cânta împreuna. Au fost momente deosebite! În fiecare an în preajma Craciunului retraim bucuria vesniciei copilariei.

În final cele patru coruri s-au unit si frumusetea colindelor si a vocile lor deosebite au hipnotizat multimea. A fost chiar un spectacol, un dar de suflet, un torent de lumina"... toate acestea si-au pus amprenta pe reusita unei seri deosebite. Magia Craciunului i-a cuprins pe toti cei prezenti , iar cuvintele si imaginile s-au transformat în cântec. Ei au încheiat cu urarea de sanatate adresata gazdelor... La multi ani cu sanatate
"Va fie viata numai Lumina
Ca in Lumina sa dainuiti!..."
"Hristos se naste, mariti-l!"
"Sarbatoarea lui Hristos sa va fie cu folos!"
Este gandul care ne uneste pe toti crestinii si acest lucru l-au transmis colindatorii si cei prezenti, fapt pentru care le multumim si le uram si noi Sarbatori fericite!
Petrecerea noastra spirituala în cadrul acestui dialog ne-a învaluit în mireasma fara egal a colindelor românesti si ne-a facut sa simtim ca odata cu venirea lunii decembrie, oamenii îsi mai alina din grija frigului cu speranta ca anul acesta poate, sarbatorile de iarna le va aduce mai multa pace în inimi, iar mireasma darurilor aduse de magi în pestera sufletului nostru se va rasfrânge peste întreaga natura.
Regret: Nu stiu cum a putut sa lipseasca de la o asemenea sarbatoare Mos Craciun?

Invitati:
Invitat de onoare: LUCIA CIRES - cercetator stiintific principal gr. I dr.la Institutul de Filologie Româna "Alexandru Philippide" Academia Româna, Filiala Iasi
I. VOLUME TIPARITE:
Dictionarul literaturii române de la origini pâna la 1900, Bucuresti, Editura Academiei, 1979 (în colaborare) - Premiul Academiei Române
Descântece din Moldova [cercetare monografica + antologie de texte], Iasi, 1982 (în colaborare)Colinde din Moldova.. Cercetare monografica, Iasi, 1984.
II. VOLUME ÃŽN MANUSCRIS:
Dictionarul general al literaturii române (în colaborare)Colindatul si colindele în Moldova (înscrisa în planul Editurii Universitatii "Al. I. Cuza" Iasi)
Peste 75 de studii si articole publicate în volume colective, în "Anuar de lingvistica si istorie literara", "Revista de etnografie si folclor", "Revista de lingvistica si stiinta literara", "Buletinul Universitatii «Al. I. Cuza»", "Dacia literara" s. a.