agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Rom穗esti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 7216 .



\"Eu nu am sトビit Zidul Berlinului, ci am trecut de-a dreptul prin el\"
article [ Art ]
interviu cu maestrul Gelu Barbu, balerin ネ冓 coregraf, laureat al Ordinului Naネ嬖onal "Steaua Romテ「niei" テョn grad de Cavaler

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [Noru ]

2004-11-25  | [This text should be read in romana]    | 



Fiu al celebrului compozitor Filaret Barbu, Gelu Barbu a crescut テョntr-o familie de mari oameni de culturト, dintre care este suficient sト-i amintim pe Lucian Blaga, Cornelia ネ冓 Mihai Brediceanu etc. Prim-balerin al Operei Romテ「ne din Bucureネ冲i, Gelu Barbu a studiat la celebra Academie Vaganova din Leningrad, instituネ嬖a care i-a pregトフit mai tテ「rziu pe "monネ冲rii sacri" Rudolf Nureev ネ冓 Mihail Barテ「ネ冢ikov.
A fost primit personal ネ冓 premiat de preネ册dintele Indiei, J. Nehru, de Regele Olaf al V-lea al Norvegiei, de Regele Juan Carlos ネ冓 Regina Sofia a Spaniei, precum ネ冓 de preネ册dintele Ion Iliescu, cel care i-a acordat テョn 2002 Ordinul Naネ嬖onal "Steaua Romテ「niei" テョn grad de Cavaler, pentru merite culturale excepネ嬖onale.
I-a avut ca prieteni apropiaネ嬖 pe Irinel Liciu, ネtefan Augustin Doinaネ ネ冓 Valeriu Lazarov, a fost protectorul lui Francisc Valkay...
I s-a propus sト urmeze ネ冂oala de spionaj a Moscovei, dar a preferat libertatea, refugiindu-se テョn Occident, dupト o spectaculoasト trecere prin bariera ce separa Berlinul テョn Est ネ冓 Vest. Le-a avut ca partenere pe cele mai mari balerine ale lumii, cu care a dansat テョn spectacole memorabile. Stabilit din 1966 テョn Spania, テョn Las Palmas, a pus bazele baletului clasic spaniol.
Lugojul natal i-a oferit modestul omagiu de a-l numi Cetトκ嫺an de Onoare, テョn anul 1999.

- Maestre Gelu Barbu, ne bucurト sト vト avem astトホi ca interlocutor. Evident, faima dumneavoastrト internaネ嬖onalト depトκ册ネ冲e cu mult hotarele Lugojului natal, care v-a adus modestul omagiu de a vト declara Cetトκ嫺an de Onoare. Pentru cト ネ冲iu cテ「t de mult ネ嬖neネ嬖 la acest oraネ binecuvテ「ntat de muze, o sト テョncep interviul meu cu o istorisire. Acum douト sトパtトノテ「ni, renumitul colecネ嬖onar de ilustrate de epocト, dr. Dan Traian Demeter, nepotul tenorului Traian Grozトプescu, テョmi arトフa cu mテ「ndrie o vedere particularト, adicト tipトビitト pe spese proprii, care-l テョnfトκ嬖ネ册azト pe Hazi Barbu, prosper comerciant ネ冓 personaj de vazト al urbei, alトフuri de Filaret Barbu, cunoscutul compozitor de mai tテ「rziu, テョn faネ嫗 unui monument donat oraネ冰lui. Vト este familiarト aceastト imagine rarissimト, pトピtratト テョn arhiva unui colecネ嬖onar pedant?

- A, da. Acolo sunt trei generaネ嬖i 窶 strトッunicul meu, Lazar Hazi Barbu, bunicul, Iosif Hazi Barbu ネ冓 tata 窶 Filaret Barbu, pe atunci copil, mai tテ「rziu mare compozitor ネ冓 marele meu maestru, care m-a テョnvトκ嫗t ce este cu adevトビat viaネ嫗.

- Cum v-a marcat atmosfera acelui oraネ cultural, prin excelenネ崙?

- Influenネ嫗 asupra alegerii carierei mele artistice a fost enormト. In casa din Dealul Viilor, a Bredicenilor, se テョntテ「lneau vara familiile noastre. Erau acolo scriitorul Lucian Blaga, alトフuri de Cornelia Brediceanu, iubita lui soネ嬖e, Tiberiu Brediceanu (n.n. - fratele Corneliei), cu nevasta lui, 窶柎anti窶 Jeni窶ヲ

- La aネ兮-numita 窶曚asト de la vie窶, care avea ネ冓 o panoramト superbト窶ヲ

- 窶ヲ unde Lucian Blaga venea des ネ冓 cu mare plトツere. Acest 窶柬uriu窶 m-a vトホut fトツテ「nd, テョn joacト, niネ冲e paネ冓 de dans prin vie ネ冓 mi-a solicitat prima reprezentaネ嬖e窶ヲ pe care eu am luat-o foarte テョn serios ネ冓 i-am rugat sト-mi punト o placト cu piesele compozitorului finlandez Sibelius. Pe muzica asta am テョnceput! M-a テョncurajat mult Cornelia, pe care Lucian Blaga o numea 窶柩ebトヅa neagrト窶 窶 tot spunea: copilul are talent, se miネ冂ト frumos. L-a convins ネ冓 pe tata, care gトピea oarecum ネ冩cant ca un bトナat, la o vテ「rstト fragedト, sト simtト aネ兮 bine dansul. Tanti Jeni a insistat sト fiu trimis ceva mai tテ「rziu la Bucureネ冲i, la Floria Capsali, care era maestrト la Operト ネ冓 fondatoarea baletului contemporan romテ「n.

- Dar ネ冲iu cト aネ嬖 menネ嬖onat テョn toate amintirile dv., la loc de cinste, pe profesoarele Delia Bテ「rlea ネ冓 Edith Potoceanu.

- Au fost primele mele profesoare de la Lugoj, cu care am fトツut dans modern, pe vremea aceea se numea 窶枦ansul expresionist german窶. Amテ「ndouト erau discipole ale lui Mary Wigman, fondatoarea expresionismului german, al cトビei nume este un monument istoric. Deci am テョnceput cu dansul modern ネ冓 nu cu baletul clasic. Mト pasiona libertatea テョn miネ冂are, pentru cト la opt ani eram un copil care deborda de energie. Am avut ca ネ冓 colege numai fete: surorile Dobrin, Maia ネ冓 Monica, Fita Stan, care acum locuieネ冲e テョn Germania, Ella Wonner, etc.

- Cum vト simネ嫺aネ嬖 printre atテ「tea fete? Era vreo problemト?

- Ne simネ嫺am ca テョntre prieteni!

- Au urmat, inevitabil, anii petrecuネ嬖 la Bucureネ冲i, piatra de temelie a carierei de mai tテ「rziu. Aネ嬖 urmat ネ冓 ネ冂oala de inspiraネ嬖e francezト, ネ冓 pe cea rusト窶ヲ

- Da, am studiat ネ冂oala francezト cu Floria Capsali ネ冓 Mitiネ嫗 Dumitrescu, ネ冂oala rusト cu Anton Romanovski ネ冓 dansul modern cu Trixy Checais. Acesta era prim-balerin la operト, dar un balerin modern, care ネ冓-a creat o tehnicト nouト, astトホi numitト 窶枋ontemporanト窶. Dupト pトビerea mea, a fost cel mai interesant balerin romテ「n, care a suferit apoi amarnic, a fost persecutat, ce mai,窶ヲ l-au distrus, l-au arestat. Acesta a fost profesorul care m-a ajutat pe mine enorm. Apoi mai era Paula Sybille, o franネ孛zoaicト mトビitatト テョn Bucureネ冲i, care ne-a テョnvトκ嫗t dansul ritmic dupト metoda elveネ嬖anト, fiindu-i elevト celebrei Isadora Duncan. L-am avut ネ冓 pe maestrul Oleg Danovski, care a dansat テョn tinereネ嫺a sa cu marea Ana Pavlova窶ヲ

- テ始tr-adevトビ, o galerie impresionantト de celebritトκ嬖. Ne apropiem de anii 窶50, conjunctura din ネ嫗rト se schimbト, dar cariera dv. decoleazト, faceネ嬖 deja parte din corpul de balet al Operei bucureネ冲ene ネ冓 テョl aveネ嬖 ca maestru pe coregraful Oleg Danovski, de care cred cト toatト lumea a auzit. Cum aネ嬖 simネ嬖t deteriorarea atmosferei din ネ嫗rト, intrarea テョn scenト a regimului stalinist? Sau eraネ嬖 prea conectat la muncト ネ冓 vト influenネ嫗u mai puネ嬖n chestiunile astea?

- Sincer sト vト spun, erau テョnceputurile, lucrurile nu erau aネ兮 evidente窶ヲ

- Bun, suntem テョn anul 1950, momentul テョntテ「lnirii directe cu marea ネ冂oalト rusト de balet, cト sovieticト mi-e cumva greu sト-i spun窶ヲ

- Rusト, bine aネ嬖 spus, pentru cト Rusia e leagトハul baletului clasic. Am stat cinci ani la specializare la Leningrad, azi Sankt Petersburg. Am lucrat sub テョndrumarea genialei Agripina Vaganova, care a dat mai tテ「rziu numele Academiei de Coregrafie a URSS 窶 Academia Vaganova. Era directoare onorificト pe vremea aceea, a murit pe urmト, dupト doi ani. A fost o figurト istoricト. Astトホi, toatト lumea, ネ冓 Europa ネ冓 America au metoda ei, Metoda Vaganova, care este baza dansului general clasic. Acolo mi s-a schimbat tot drumul vieネ嬖i mele, am intrat テョn acest academicism cu multト muncト ネ冓 sテ「rguinネ崙, dar mi-am dat seama cト acum ori voi face carierト la テョnalt nivel, ori nu.

- Aネ嬖 avut ocazia sト dansaネ嬖 la Opera din Leningrad?

- Dacト-mi permiteネ嬖, aネ vrea sト mai adaug cト am mai avut un profesor extraordinar, pe Alexander Puネ冖in, maestrul lui Rudolf Nureev ネ冓 al lui Barテ「ネ冢ikov. Nureev era cu ネ兮pte ani mai tテ「nトビ ca mine, iar Barテ「ネ冢ikov, cu ネ兮pte ani mai tテ「nトビ ca Nureev. Revenind la テョntrebare, da, am dansat pe scena teatrului Kirov. Artista poporului, Ana Shelest, o mare personalitate, m-a ales sト o acompaniez テョn sonetul 窶霸etrarca窶 al lui Liszt. Eu am rトノas surprins cテ「nd Puネ冖in m-a anunネ嫗t cト Alla vrea sト danseze cu mine. Am mai dansat cu artista emeritト Ninel Petrova, cu Valeria Fediceva, Nataネ兮 Alexandra, Soloviova窶ヲ apoi, cu colega mea Nina Timofeeva, テョn 窶朖acul lebedelor窶. Mai tテ「rziu, ea a ajuns artistト a poporului ネ冓 primト balerinト la Bolネ冩i Teatr din Moscova.

- Cum eraネ嬖 privit, ca romテ「n, la Leningrad, テョn acei ani?

- ネ歪oala asta era ca o insulト, テョn interiorul unui stat enorm, rigid ネ冓 foarte sever. Dar acolo tradiネ嬖ile erau pトピtrate, ca ネ冓 respectul enorm pentru artiネ冲i, iar noi テョi priveam pe profesorii noネ冲ri ca pe niネ冲e zei. Erau idolii noネ冲ri.

- Cum era viaネ嫗 de zi cu zi, unde locuiaネ嬖, ce prietenii aネ嬖 legat?

- 窶ヲAtmosferト foarte plトツutト. La academie era o grupト de studenネ嬖 strトナni, din ネ崙ビile satelite 窶 un bulgar, un ungur, un neamネ din Berlinul de Est, un coreean etc. La fel, ネ冓 grupa de fete. Stトフeam toネ嬖 テョntr-un apartament vechi din ネ冂oala aceea, care avea peste 100 de ani, atテ「t instituネ嬖a, cテ「t ネ冓 edificiul. Fetele erau テョntr-o parte, テョntr-un dormitor mare, comun, iar noi テョn cealaltト parte. Ne despトビネ嫺a o baie care nu avea apト caldト, cトツi erau instalaネ嬖ile de pe vremuri. Ne-am acomodat, pentru acolo important era sト テョnveネ嬖 ネ冓 asta fトツeam, de la 8 dimineaネ嫗 pテ「nト dupト 9 seara.

- Deci, dupト cinci ani de experienネ崙 unicト aネ嬖 revenit テョn ネ嫗rト, cu un bagaj enorm de cunoネ冲inネ嫺, devenind deja un star, nu-i aネ兮?

- Da, am devenit prim-balerin al Teatrului de Operト ネ冓 Balet din Bucureネ冲i. Bine, titulatura asta a venit mai tテ「rziu, atunci se numea 窶柝rim solist窶.

- Domnule Gelu Barbu, nu intenネ嬖onez sト deviez acest interviu spre aspectele politice ale vremii, dar totuネ冓 trebuie sト vト テョntreb: cum era privitト cultura pe vremea aceea, care era statutul omului de culturト, eram totuネ冓 テョn 1955, se depunea interes, era o emulaネ嬖e?

- Adevトビul trebuie spus fトビト remuネ冂are 窶 era un mare respect pentru oamenii de culturト, respect pe care, din pトツate, azi nu-l prea mai テョntテ「lneネ冲i nici テョn Occident. ネ亙 la noi s-a deteriorat, dar pe vremea aceea era influenネ嫗 de la ruネ冓, care au un respect aparte pentru artト ネ冓 テョn zilele noastre. テ始 fine, pe atunci eram invitat la televiziune, テョncepuse cariera lui Valeriu Lazarov窶ヲ

- Ajuns acum mare entertainer prin Spania窶ヲ

- 窶ヲda, mai mult テョntre Spania ネ冓 Italia. La ora cテ「nd se テョnfiinネ嫗 televiziunea la Bucureネ冲i, prin 窶55, el avea emisiuni culturale ネ冓 mト invita, tot la douト sトパtトノテ「ni. Atunci am dansat cu viitoarele mari balerine, Irinel Liciu, Valentina Massini, Simona ネtefトハescu, Puネ兮 Niculescu, Magadalena Popa, Suzy Rumler, Cora Benador, Galina Radomskaia ネ冓, mai ales, Ileana Iliescu窶ヲ

- Cu care aネ嬖 pトピtrat legトフuri puternice ネ冓 astトホi窶ヲ ネ亙 pentru cト vorbeam de balerina Irinel Liciu, este cunoscut destinul sトブ tragic, ea sinucigテ「ndu-se imediat dupト moartea soネ孛lui, poetul ネtefan Augustin Doinaネ...

- Da, aネ兮 este, ea s-a sinucis a doua zi. Irinel Liciu ネ冓 ネtefan Augustin Doinaネ au fトツut parte din cercul meu de prieteni intimi. I-am vトホut pentru ultima datト cu doi ani テョnainte de moartea lor ネ冓, abordテ「nd テョntr-o discuネ嬖e tema asta a morネ嬖i, mi-au spus 窶柤ici o problemト, noi doi ネ冲im deja cト dacト pleacト テョnainte unul dintre noi, celトネalt va veni cテ「t se poate de repede dupト el窶. Deci, era totul programat, ei erau pregトフiネ嬖 pentru acest pas. Dupト cum ネ冲iネ嬖, Doinaネ suferea de o boalト incurabilト, care l-a doborテ「t pテ「nト la urmト. Atunci ea s-a dus cu ネ冩ferul, i-a spus 窶 lasト-mト aicea, mテ「ine eネ冲i liber, vreau sト rトノテ「n singurト. ネ亙-a fトツut duネ, ネ冓-a colorat pトビul, sト nu se vadト firele cトビunte, era perfect conネ冲ientト, s-a culcat, a luat pastilele... テ始tre ei a fost o dragoste mare, comparabilト cu cea dintre Romeo ネ冓 Julieta, rトノasト intactト dupト o cトピトフorie de aproape 50 de ani. Eu cred cト oamenii nu au cトヅerea sト comenteze decizia lui Irinel Liciu.

- Interesant este cト テョn aceastト perioadト aネ嬖 avut-o ca partenerト, la Bucureネ冲i, pe o mare stea a baletului din Marea Britanie. Cum s-a fトツut cト o balerinト din Occident a trecut aネ兮 uネ冩r Cortina de Fier?

- A, da, este vorba de Beryl Grey, a doua mare balerinト englezト, dupト Margot Fontaine - dar ea a dansat テョn toate ネ崙ビile socialiste, ネ冓 la Moscova, ネ冓 la Beijing. A fost o iniネ嬖ativト interesantト, pe jumトフate particularト, pe jumトフate a Guvernului englez, iar pentru mine a fost o テョntテ「mplare, un destin, probabil, pentru cト dupト ce am plecat din ネ嫗rト, Beryl Grey m-a cトブtat, m-a gトピit ネ冓 prin ea am reuネ冓t contacte foarte importante. Am dansat テョmpreunト pe multe din scenele Europei.

- Dupト o serie de turnee テョn Indonezia, Egipt, Grecia, Bulgaria, Polonia, Ungaria, Germania, etc., aネ嬖 fost invitat personal al preネ册dintelui Indiei, J. Nehru. Cum a decurs テョntテ「lnirea cu aceastト mare personalitate a secolului XX?

- Sト vト spun cum s-a テョntテ「mplat: Nehru a venit テョn vizitト oficialト テョn Romテ「nia, テョnsoネ嬖t de un grup de dansatori indieni, ネ冓 a fトツut o propunere Guvernului romテ「n 窶 sト trimitト テョn India un grup de cinci persoane 窶 doi balerini, doi cテ「ntトビeネ嬖 de operト ネ冓 un pianist. Pe urmト, dupト mari deliberトビi, m-au selectat pe mine ネ冓 pe Valentina Massini, pentru cト ネ冲iam limbi strトナne. O chestie interesantト a fost la ambasada romテ「nト din Bombay (apoi s-a mutat la Calcutta ネ冓, cテ「ネ嬖va ani mai tテ「rziu, la New Delhi). Aici, ambasadorul nostru ne-a dat niネ冲e hテ「rtii ネ冓 ne-a spus: uite,aici sunt テョntrebトビile pe care presa vi le-ar putea pune ネ冓 ce trebuie sト rトピpundeネ嬖 voi la conferinネ嫺le de presト. ネ亙 atunci i-am zis 窶 dar dacト sunt テョntrebトビi care nu apar aicea, ce facem? Rトピpunsul a venit prompt: faceネ嬖 pe proネ冲ii!

- Da, reflecta bine optica vremii...

- Revenind la ce vorbeam テョnainte, sト ネ冲iネ嬖 cト pテ「nト テョn ziua de azi, テョntテ「lnirea cu preネ册dintele Nehru mi-a rトノas ca o amintire minunatト. Era un om de stat excepネ嬖onal, dotat cu un mare umor. Indira Gandhi, care pe vremea aceea era doar fiica lui, ne-a テョnsoネ嬖t de-a lungul テョntregului turneu ca reprezentantト a ネ册fului statului ネ冓 am fost trataネ嬖 regeネ冲e, am fost cazaネ嬖 la cele mai frumoase hoteluri... La sfテ「rネ冓t, preネ册dintele Nehru ne-a invitat sト luトノ masa cu el. Era una din zilele cテ「nd el primea delegaネ嬖i din diferite pトビネ嬖 ale Indiei ネ冓 noi am aネ冲eptat テョntr-un parc splendid din faネ嫗 Preネ册dinネ嬖ei Indiei, care テョネ冓 avea sediul テョn fosta reネ册dinネ崙 a viceregelui englez. Era un parc imens, cu cトパrioare, cu mici lacuri cu peネ冲i... Cテ「nd ne-am テョntテ「lnit cu Nehru, am descoperit un om foarte simplu, foarte amabil, am conversat テョn limba englezト ネ冓 ネ嬖n minte cト, テョnainte de masト, ne-a arトフat parterul palatului. Acolo era o テョncトパere rotundト, cu portretele tuturor ネ册filor de stat care l-au vizitat, iar テョn centru, tronau pe o mトピuネ崙, テョn niネ冲e rame deosebite, pozele Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii ネ冓 a liderului sovietic Hruネ冂iov.

- Ce alトフurare interesantト, cam asta era ネ冓 poziネ嬖a Indiei pe atunci, pendulテ「nd テョntre fosta metropolト ネ冓 sfera de influenネ崙 sovieticト...

- Eu am テョndrトホnit sト-l テョntreb: 窶昿xcelenネ崙, de ce aネ嬖 pus aceste douト fotografii テョn mijlocul camerei?窶 Iar el mi-a rトピpuns, arトフテ「nd-o pe Regina Elisabeta: 窶枦テ「nsa este o mare prietenト a mea窶, iar apoi, cu un zテ「mbet ネ冦echer, spre Hruネ冂iov: 窶枡l a fost ultimul care m-a vizitat ネ冓 ar vrea sト fie un bun prieten al meu窶. テ始 rest, nu pot spune cト l-am vトホut dominat de vreo emoネ嬖e, era un adevトビat om de stat.

- Este un interviu テョn care am rostit ネ冓 vom mai rosti nume mari. Haideネ嬖 sト ne oprim la unul din ele: Francisc Valkay. Ce vト leagト de acest monstru sacru al scenei?

- M-a emoネ嬖onat テョn iunie 2004, cテ「nd a vorbit la Opera din Timiネ冩ara atテ「t de frumos despre mine. Dupト atテ「ネ嬖a ani, mi-a fost dat sト descopトビ cト are acest talent, acest dar al vorbirii. Eu pe el l-am iubit foarte mult, テョncト din vremea cテ「nd l-am avut ca elev la ネ歪oala de stat窶ヲ nu mai ネ冲iu cum テョi zicea, acum se numeネ冲e Liceu de Coregrafie, テョn orice caz era o ネ冂oalト oficialト. Aネ兮dar, era テョn clasa de bトナeネ嬖 pe care eu am dus-o pテ「nト la sfテ「rネ冓t, テョn toamnト ネ冓 se afla テョn pericol de a fi exmatriculat.

- De ce?

- El era foarte rebel. Fiind bトハトκ嫺an, nu se prea テョncadra テョn peisaj din cauza accentului sトブ, a felului de a fi, care nu era pe placul unora dintre bucureネ冲eni. Bトナatul acesta a suferit foarte mult ネ冓 n-a fost テョnネ嫺les, se fトツeau glume proaste cu el etc. Eu mi-am dat seama de situaネ嬖e ネ冓 am intervenit enorm, pテ「nト la minister, ca sト nu-l dea afarト din ネ冂oalト. Aネ兮 a terminat cu diplomト ネ冓 a devenit unul dintre cei mai buni balerini ai Romテ「niei, care ne-a reprezentat pe toate continentele, dezvoltテ「ndu-se ネ冓 ca un foarte interesant coregraf, la Operele din Timiネ冩ara ネ冓 Cluj. Am pentru el o mare prietenie, admiraネ嬖e ネ冓 stimト, pentru cト este unicul dintre elevii mei din ネ嫗rト care s-a remarcat pe deplin.

- テ始 anul 1961 veネ嬖 alege libertatea, reuネ冓nd o spectaculoasト strトパungere a Zidului Berlinului. Cum aネ嬖 luat aceastト decizie, care avea sト vト schimbe influenネ嫺ze definitiv テョntreaga viaネ崙?

- Motivele au venit, toate, din interior, adicト din ネ嫗rト. V-am spus, eu ネ冲iam destul de bine engleza, germana, franceza ネ冓 eram mereu invitat la ambasadele strトナne, テョn mod oficial, de la Operト. Treceam mai テョnainte pe la secretarul de partid, tovarトκ冰l Firu, un personaj detestabil, pe care mi-l amintesc ネ冓 acum, ca sト ne cerem voie: suntem invitaネ嬖, avem voie sト mergem? Vト spun mテ「ine窶ヲ simネ嫺am mereu din partea lui o respingere, deネ冓 nu pe faネ崙. Eu n-am fost membru de partid, avテ「nd 窶柞rigine nesトハトフoasト窶, aネ兮 cト eram ネ嬖nut cam deoparte, dar pテ「nト la urmト mト lトピau sト merg. Ei bine, la un moment dat, m-au anunネ嫗t cト au o テョnregistrare cu mine, pe bandト de magnetofon, cト am vorbit rトブ la Ambasada americanト de regimul socialist romテ「n, ceea ce nu era adevトビat, deoarece numai un nebun putea s-o facト la modul acela, cテ「nd se ネ冲ia bine cト e plin de microfoane peste tot, テョn telefoane, テョn camere, chiar ネ冓 acasト ne feream sト vorbim, preferam sト ieネ冓m la o plimbare窶ヲ

- Ce impact a avut aceastト acuzaネ嬖e asupra carierei dv.?

- A avut unul foarte mare, pentru cト テョn acest fel a venit propunerea oficialト de a fi trimis la ネ歪oala de Spionaj din Moscova, ca sト devin spion. Spion adevトビat, mト テョnネ嫺legeネ嬖, nu doar un turnトフor, astea sunt fleacuri, ci spion oficial. A fost o chestiune foarte serioasト. Despre asta nu ネ冲ia nimeni nimic, nici soネ嬖a mea - pe vremea aceea eram cトピトフorit cu Magdalena Popa, nici pトビinネ嬖i mei. Mi s-a spus clar 窶 nu se poate vorbi despre acest lucru, nu ne cunoaネ冲em. Am avut discuネ嬖i pテ「nト la primul ministru Alexandru Drトトhici, cel de care tremura toatト lumea窶ヲ Doar sora mea Titiana ネ冲ia totul, dar a pトピtrat acest secret pテ「nト cテ「nd am plecat dincolo窶ヲ テ士i spunea 窶 nu te preocupa, trebuie sト facem ceva, dar am nevoie de timp.

- Cum s-a ivit ocazia pe care o aネ冲eptaネ嬖 cu atテ「ta disperare?

- Eu ネ冲iam cト Opera are un turneu テョn Germania, テョn Berlinul de Est. Speranネ嫗 mea era sト trag de timp pテ「nト sト plec acolo. テ始sト, toネ嬖 au primit paネ兮poarte, numai eu nu! Atunci Mihai Brediceanu, care era director al Operei pe vremea aceea, lugojean ネ冓 naネ al meu, a intervenit la Constanネ嫗 Crトツiun, ministru al Culturii, ネ冓 aネ兮 am apucat acest turneu, テョn ultimul moment. Nemネ嬖i chiar ne avertizaserト 窶 nu vト mai invitトノ dacト vト tot schimbaネ嬖 delegaネ嬖a テョn ultima clipト, asta テョnsemnト neseriozitate窶ヲ

- De fapt nu era vorba de neseriozitate, era cu totul altceva!

- Oricum, am fost decis. Era una din clipele acelea cテ「nd simネ嬖 cト trebuie sト spui ori da-da, ori nu-nu. Zidul Berlinului fusese deja ridicat テョn august窶ヲ iar noi trebuia sト ajungem テョn Berlinul de Est dupト ce treceam prin mai multe oraネ册 germane. Sunt テョmprejurトビi foarte greu de explicat, eu le-am povestit de multe ori, dar mト tulburト puternic, de fiecare datト. S-a spus cト am sトビit Zidul, nu e adevトビat, am trecut chiar prin Charles Point窶ヲ

- Check Point Charlie窶ヲ

- 窶ヲcare era punctul de trecere spre Vest. Acolo am avut noroc, ネ冲iu cト m-am rugat la Maica Domnului ネ冓 i-am spus 窶枹unt テョn mテ「inile tale, te rog, ajutト-mト窶. Eram doar eu cu pianistul, care nu ネ冲ia nimic de treaba asta, iar eu am vorbit nemネ嫺ネ冲e cu femeia de la punctul de trecere. Mi-a spus cト e imposibil sト pトビトピesc teritoriul RDG, iar eu i-am rトピpuns cト voi da un telefon, la Ambasada Romテ「niei, sト vinト sト mト ia. テ始tre timp a apトビut un domn, テョmbrトツat テョntr-un costum negru, elegant, care cred cト a テョnネ嫺les din priviri ceea ce se petrecea. Eu am テョnceput sト protestez: de ce domnia sa poate trece ネ冓 eu nu, cト eu sunt prim-balerin la Opera din Bucureネ冲i etc., motivasem cト am o maネ冓nト de bトビbierit pe care voiam s-o repar dincolo. Atunci, domnul acela s-a aネ册zat pe o bancト de lテ「ngト baraca de lemn, ネ冓-a scos pantoful ca ネ冓 cテ「nd ar fi avut o piatrト テョn el ネ冓 a continuat sト observe scena. Pテ「nト la urmト, vトホテ「nd cト omul de pe bancト nu se miネ冂ト, pe femeia テョn uniformト au lトピat-o nervii ネ冓 a spus: puteネ嬖 pleca! Duceネ嬖-vト! Ca sト duc cacealmaua pテ「nト la capトフ, am mai テョntrebat-o de unde-mi pot cumpトビa un aparat Philips, dar ea mi-a fトツut un gest iritat cu mテ「na: テョntrebaネ嬖 dincolo! Imediat s-a ridicat ネ冓 domnul de pe bancト, astfel cト am trecut amテ「ndoi repede-repede テョn Berlinul de Vest, pentru cト soldaネ嬖i de pe partea americanト nici nu ne-au luat テョn seamト, jucau cトビネ嬖!!!

- Ce s-a テョntテ「mplat cu domnul care v-a ajutat discret, dar decisiv, テョn acele momente?

- Mi-a surテ「s, mi-a fトツut cu mテ「na ネ冓 s-a テョndreptat spre maネ冓na parcatト dincolo, cトツi trebuie sト ネ冲iネ嬖 cト erau un fel de baricade, iar autovehiculele nu puteau trece printre acestea decテ「t テョn zigzag. Cテ「nd a trecut de mine, am vトホut numトビul cu Corp Diplomatic GB 窶 Marea Britanie. Acel om, pe care nu l-am mai テョntテ「lnit niciodatト, mi-a salvat viaネ嫗!

- Apoi, cum v-aネ嬖 descurcat テョn Berlinul de Vest? ネtiaネ嬖 limba?

- Eu am trecut テョn sectorul american, habar n-aveam de asta テョnainte, aネ兮 cト americanii m-au luat ネ冓 m-au ネ嬖nut vreo douト sトパtトノテ「ni テョntr-o vilト. Nu m-au lトピat sト ies singur pe stradト, mi-au spus cト sunt urmトビit cu o maネ冓nト de la Ambasada Romテ「niei, pentru cト maネ冓nile oficiale putea trece uネ冩r dintr-o parte テョn alta ネ冓 exista riscul ca, pe stradト, sト fiu ameネ嬖t cu eter, rトパit ネ冓 dus テョnapoi. Poate pトビea exagerat, dar au fost reale astfel de cazuri pe atunci. Dupト aceastト perioadト, cテ「nd am ieネ冓t doar seara cu maネ冓na, m-au internat テョntr-un lagトビ, unde am fost controlat ca sト vadト dacト este adevトビat ce spun, suspiciunea テョntre Est ネ冓 Vest era foarte mare窶ヲ Asta a fost trei luni, pテ「nト la acordarea azilului politic. M-au controlat minuネ嬖os窶ヲ Un ajutor mare l-am primit de la romテ「nii de la Europa Liberト, care mト ネ冲iau dupト nume, テョn special de la lugojeanul Caius Deleanu, care rトノトピese テョn RFG ca ultim ambasador al Regatului Romテ「niei, dupト abdicarea Regelui Mihai I.

- Cum v-aネ嬖 integrat テョn comunitatea artisticト din Germania?

- Adevトビul este cト am avut noroc, cトツi fトビト noroc, nu faci nimic テョn viaネ崙. Eu trecusem dincolo numai cu haina pe mine, iar cei de la radio mト ajutau cum puteau, sト nu zicem cuvテ「ntul 窶枋erネ冓t窶. M-am dus la Munchen, la un post de televiziune, TV Bavaria, unde prima datト mi-au spus cト nu au nici un loc liber, apoi m-au angajat テョn corpul de balet al televiziunii. Mai tテ「rziu, am fトツut un contract cu un producトフor de televiziune, care a realizat o serie de emisiuni テョn Italia, la Rimini, Roma, Ostia 窶 iar eu interpretam, prin dans, diverse personaje antice. Era o emisiune foarte reuネ冓tト窶ヲ

- Spuneaネ嬖 cト marea balerinト englezト Beryl Grey nu v-a uitat.

- Da, ea devenise テョntre timp prim-balerinト la Opera Regalト din Norvegia, ネ冓, テョmpreunト cu ea ネ冓 alte mari artiste, precum Henny Murer, Anne Borg, Hanne Skram, Mette Moler, am dansat ネ冓 テョn Suedia, la Stockholm. Tot atunci, am avut o experienネ崙 deosebitト 窶 coregraful Ivo Cramer a creat special pentru mine baletul Katharsis (Viaネ嫗 Sf. Anton de Padova), o transpunere modernト a unei teme clasice.

- Pe unde aネ嬖 fost テョn lumea asta mare, aネ嬖 atras atenネ嬖a ネ册filor de stat. Am テョnネ嫺les cト nici Regele Norvegiei nu a 窶枹cトパat窶昶ヲ

- Regele Olaf al V-lea al Norvegiei era un mare meloman, un om excepネ嬖onal care venea des la operト, fトビト protocol, fトビト bodyguarzi窶ヲ

- 窶ヲ pe vremea aceea テョncト se mai putea窶ヲ

- 窶ヲda, ネ冓 am avut contacte frumoase cu el, iar cテ「nd am pトビトピit Norvegia, m-a decorat cu Medalia Constituネ嬖ei. Atunci l-am cunoscut ネ冓 pe fiul lui, actualul rege, Harald ネ冓 pe premierul laburist Gerhardssen, toネ嬖 oameni legaネ嬖 de culturト. De altfel, cultura este foarte respectatト テョn cadrul social-democraネ嬖ei scandinave, care este un ideal窶ヲ テ始 Europa, 窶枌aza窶 o aveam la Munchen ネ冓 la Nurnberg, ネ冓 de acolo fトツeam turnee テョn Elveネ嬖a, Italia, Franネ嫗, Spania, Portugalia. Plecam ネ冓 veneam テョn continuu, a fost o experienネ崙 foarte frumoasト, erau ani テョn care am テョnvトκ嫗t foarte mult. La opera din Hamburg, le-am avut ca partenere pe Eleonor Amreich, Margot Werner ネ冓 Dulce Anaia, aceasta din urmト fiind o sud-americanト stabilitト テョn Germania. Din pトツate, atunci am avut ネ冓 o leziune la coloanト, din cauza ridicトフurilor, care s-a agravat ネ冓 cu o hernie din cauza suprasolicitトビii. テ始 acei ani, astea erau greu de operat, nu ca acuma, cテ「nd presupun intervenネ嬖i de rutinト. Exista ネ冓 riscul de atinge un nerv窶ヲ

- Atunci a テョnceput o etapト specialト テョn viaネ崙 dv., cea legatト de Gran Canaria. テ始 ce an aネ嬖 ajuns acolo?

- テ始 1966, cテ「nd am テョnceput sト テョnvトκ ネ冓 spaniola, pe care am ajuns s-o stトパテ「nesc bine trei ani mai tテ「rziu. La テョnceput, am テョncercat sト vトヅ dacト mai pot dansa, aネ兮 cト テョmpreunト cu un balerin ungur ネ冓 unul american, la care s-au adトブgat ネ冓 cテ「teva fete, am fトツut un turneu prin Italia, Elveネ嬖a, Franネ嫗, Spania, Portugalia ネ冓 テョnapoi テョn Canaria窶ヲ

- Vト trトトea aネ嫗 acolo. Avea ceva special Canaria asta?

- Cred cト テョn primul rテ「nd m-a atras clima, foarte avantajoasト pentru canto ネ冓 pentru dans. De acolo se trage marele tenor Alfredo Krauss, existト ネ冓 o tradiネ嬖e muzicalト bogatト, au o orchestrト simfonicト de peste 160 de ani. Am 窶彡トホut窶 aネ兮, foarte bine, テョntr-un mediu de pictori, de muzicieni, de cテ「ntトビeネ嬖 de operト, care mi-au devenit prieteni ネ冓 m-au テョncurajat mereu. De aceea, eu m-am simネ嬖t テョmpトビネ嬖t テョntre aceste douト ネ崙ビi pe care le iubesc: Romテ「nia natalト ネ冓 Spania adoptivト.

- Dacト vorbim de Spania, trebuie spus cト aネ嬖 fost remarcat de Regele Juan Carlos窶ヲ

- Da, dar テョnainte de asta a fost o テョntテ「lnire memorabilト, deネ冓 テョntテ「mplトフoare, cu Regina mamト Elena 窶 mama Regelui Mihai, care mi-a spus: dacト-ネ嬖 place sト trトナeネ冲i テョn Spania, du-te acolo, cト viaネ嫗 e foarte scurtト. Acesta a fost imboldul decisiv. Mai tテ「rziu, a fost ネ冓 episodul de care vorbeaネ嬖, cu Regele Juan Carlos ネ冓 Regina Sofia, doi remarcabili oameni de culturト. テ始 1994, Regele Juan Carlos mi-a decernat titlul de 窶廡iu adoptiv al oraネ冰lui Las Palmas de Gran Canaria窶, echivalent cu cel de cetトκ嫺an de Onoare.

- Care este povestea Companiei de balet 窶廨elu Barbu窶?

- Am テョnfiinネ嫗t-o テョn condiネ嬖ile テョn care Spania nu avea o tradiネ嬖e テョn balet, テョn orice caz nu avea o companie oficialト de balet, ca テョn prezent. Ei se axau mai mult pe dansuri spaniole, de castaniete, adicト aveau ネ冂oala lor. Eu am venit cu dansul clasic, contemporan, am fトツut o micト revoluネ嬖e, aネ兮窶ヲ iar elevii mei care s-au remarcat acolo au devenit foarte cunoscuネ嬖 テョn Spania ネ冓 alte ネ崙ビi, テョn special Miguel Montanez, Wendy Artiles, Amelia Estevez, Jose Manuel Armas, Oscar Millares, Elisabeth Mateo, Aida Lustres etc. La Madrid mai am un bトナat, Acop Hernandez, care este acum membru al Baletului Naネ嬖onal Spaniol, テョmpreunト cu Nacho Duarte, un mare coregraf, prieten al meu. Mai am foネ冲i elevi care s-au realizat テョn Anglia, テョn Olanda窶ヲ

- De altfel, Wendy Artiles ネ冓 prim-balerinul Miguel Montanez au dansat ネ冓 テョn Romテ「nia.

- Da, cu compania am fトツut turnee テョn Portugalia, la Sankt Petersburg, apoi la Festivalul Internaネ嬖onal George Enescu, Opera Romテ「nト din Timiネ冩ara, Opera Naネ嬖onalト din Bucureネ冲i ネ冓, bineテョnネ嫺les, Teatrul 窶弋raian Grozトプescu窶 din Lugoj.

- Apropo de Petersburg, cテ「nd aネ嬖 revenit la Academia Vaganova?

- テ始 1991, cテ「nd cei doi balerini au dansat, dar nu la 窶廳irov窶, ci la al doilea teatru, care era Teatrul Mic. Apoi, m-am テョntors テョn ネ嫗rト dupト exact 30 de ani, la invitaネ嬖a Festivalului Enescu, unde programul nostru a fost foarte bine primit de presト. Era テョnsト ora venirii minerilor la Bucureネ冲i ネ冓 am avut un moment de revoltト テョnainte de spectacol, fiindcト din cauza lor spectacolul nu putea テョncepe, pentru cト lumea nu putea sト circule pe acolo, fトビト riscul de a fi luatト la pumni. La opt deja, s-a putut テョncepe窶ヲ

- Aha, minerii テョネ冓 fトツuserト deja 窶從umトビul窶. Cu alte cuvinte, テョn deschiderea reprezentaネ嬖ei dv. aネ嬖 avut o altト 窶徨eprezentaネ嬖e窶, a minerilor.

- テ士i amintesc cト テョn 1989, cテ「nd a テョnceput Revoluネ嬖a, テョi spuneam mamei: ce aネ dori sト fiu acolo, la Timiネ冩ara. テ始tテ「mplarea a fost sト mai prind ceva din atmosferト, la Bucureネ冲i!

- Am テョnネ嫺les cum aネ嬖 regトピit Bucureネ冲iul, cu ce ochi aネ嬖 revトホut Lugojul?

- Aネ兮 cum spuneam, テョn 1991 l-am revトホut, dupト 30 de ani, mi-am テョntテ「lnit prietenii din tinereネ嫺. Pentru mine, Lugojul a rトノas oraネ冰l cel adorat dintotdeauna. Am vトホut, evident, schimbトビi frumoase, dar Timiネ冰l窶ヲ, Timiネ冰l a rトノas acelaネ冓, el n-a fトツut niciodatト politicト.

- Pentru cト tot vorbeam de ネ册fii de stat, iatト cト ネ冓 preネ册dintele Iliescu v-a acordat, テョntr-un cadru excepネ嬖onal, o importantト distincネ嬖e, pentru merite culturale ネ冓 servicii aduse Romテ「niei テョn lume窶ヲ

- Au fost decoraネ嬖 atunci, テョn 2002, cei mai mari balerini ai ネ崙ビii noastre, care trトナesc テョn afarト sau テョnトブntru. S-au adunat acolo trei generaネ嬖i de artiネ冲i, iar unii dintre noi au fost decoraネ嬖 cu cea mai mare distincネ嬖e a Romテ「niei pentru artト 窶 titlul de Cavaler al Ordinului Naネ嬖onal 窶彜teaua Romテ「niei窶. Printre cei decoraネ嬖 s-au aflat Gabriel Popescu, Magdalena Popa, Sergiu Stefanski, Francisc Valkay窶ヲ a fost ceva unic, cu rテ「sete, cu テョmbrトκ嬖ネ卞ビi, cu lacrimi de bucurie 窶 eu pe Gabriel Popescu nu-l mai vトホusem de 40 de ani, vト daネ嬖 seama. Cred cト a fost un gest foarte frumos din partea preネ册dintelui, un gest pe care nu l-am vトホut prin alte ネ崙ビi, ci doar sporadic ネ冓 テョntr-un cadru mai restrテ「ns. La noi, ceremonia a fost urmatト de o galト splendidト la Opera Naネ嬖onalト, apoi au fost decoraネ嬖 ネ冓 marii actori de teatru ネ冓 film, unii cテ「ntトビeネ嬖 de talia lui Nicolae Herlea etc.

- ネ亙 o ultimト テョntrebare: dincolo de aceste festivitトκ嬖 fastuoase, cum vedeネ嬖 starea culturii romテ「ne actuale?

- Ca ネ冓 テョnainte: multe, multe talente, dar care trebuie ajutate de stat, de guvern, prin burse, trimiteri テョn strトナnトフate la mari ネ冂oli de balet, de canto, etc. Nu existト o altト cale, pentru cト se ネ冲ie cト opera, teatrul, baletul, sunt deficitare テョn toatト lumea ネ冓 fトビト o subvenネ嬖e a statului este foarte greu. Eu テョnネ嫺leg situaネ嬖a economicト din Romテ「nia, dar nu trebuie ca arta, inclusiv baletul, sト ajungト テョn postura de 窶彡enuネ卞ビeasト窶. Eu cred cト situaネ嬖a se va テョmbunトフトκ嬖 テョn perspectiva aderトビii la Uniunea Europeanト, cテ「nd テョntreaga ネ嫗rト va trebui sト treacト un examen important テョn ce priveネ冲e corupネ嬖a. Sト ネ冲iネ嬖 cト ネ冓 Spania, テョn timpul lui Franco, a fost un stat foarte corupt, dar, odatト cu instalarea la putere a Regelui Juan Carlos ネ冓 a primului guvern democratic, s-a fトツut o schimbare bruscト, テョn trei ani. Medicii, funcネ嬖onarii, avocaネ嬖i care iau ネ冪agト テョネ冓 pierd dreptul de practicト, sunt ネ冲erネ冓 de pe lista profesionalト, astfel de cazuri sunt prezentate テョn ziare ネ冓 la televiune. ネ亙 Polonia avut la un moment dat o corupネ嬖e mare, ネ冓 alte state, sト nu credeネ嬖 cト este o problemト pur romテ「neascト. Poate cト vi se pare cト am deviat de la subiect, dar toate se leagト窶ヲ Europa comunト este o ネ兮nsト pentru toネ嬖.




.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!