Biography Radu Stanciulescu
După ce m-a adus barza și am facut toate vaccinurile necesare și recomandate de medici, am început să învăț câte ceva despre această lume. Mai întâi de la mama, apoi de la tovarășa învatatoare, după aia de la tovarășii profesori (7+8 ani în total).
A urmat liceul, alți tovarăși profesori, alți 4 ani de viață.
Am vrut să fiu student. Am reușit - vreo 3 ani cu tovarășii profesori și alți doi cu domnii profesori (adică, revoluția "m-a prins" prin anul III :-) ). Alți 5 ani de viață.
La absolvire, mama mă visa "baiat cu studii" dar am devenit "somer cu diplomă".
M-am "încordat din toți porii ființei mele" (pe banii alor mei :-) ) și am făcut/absolvit colegiul de informatică.
Din 1995 lucrez în domeniul informatic. Mie îmi place să cred că sunt programator, dar am lucrat și ca admin de LINUX și ca un fel de analist-programator în probleme de gestiunea și managementul materialelor la o firmă de construcții metalice.
Conform mersului timpului, când totul pare a se muta pe Internet, am început să învăț să creez și administrez pagini web. Dar, în esența mea, tot programator rămân: PHP, JavaScript - cunoscătorii știu de ce. Am realizat mai multe site-uri personale - pentru a-mi încerca puterile și a pune în practică cele învățate. În continuare caut și sunt interesat de colaborări la proiecte (site-uri) concrete.
Din punct de vedere personal, după ce, timp de vreo 15 ani, "m-am căutat pe mine însumi" - realizând și site-ul
http://voceainterioara.tripod.com
am început o nouă etapă, de "a-mi căuta în lumea asta, oameni asemănători" - după vorba înțeleptă a poporulu nostru "cine seamănă se-adună".
Altă etapă - alt site: http://rast.descult.com
Din punct de vedere literar activitatea mea "lasă multe de dorit". Am fost o catastrofă în anii de liceu. În cele 12 trimestre ne-rămânând corigent niciodată, tot nu am reușit să trec pragul psihologic al notei 6. Compunerile erau pentru mine "muncă de ocnaș". Dar iată-mă, după ani de săpături în "esența ființei" mele (vorba lui Gurdjieff), înscris într-un site cu specific literar, încercând în timpul liber, să-mi exprim anumite gânduri ascunse, voit sau nu, prin cele mai năstrușnice locații de memorie a scoarței mele cerebrale.
Adaptând o veche vorbă populară: "nu haina face pe om", aș putea spune: "nu forma de exprimare denotă caracterul omului"; sunt un tip cu aroganță moderată și modestie asumată.
A venit criza. M-a lovit! Am devenit șomer! Am început să gândesc pozitiv.
Altă etapă - alt site: www.programaredinpasiune.ro/inteligenta_emotionala/
Si o adresa de contact: [email protected]
|