agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-01-05 | [This text should be read in romana] |
Suprarealitatea s(c)トパテ「nd (de) Canalul Decriptトビii (o analizト a rezistenネ嫺i neuro-lingvistice)
ツォ Omul trebuie desistematizat, scos din cトフuネ册le テョn care a zトツut de totdeauna. Aceste noi frisoane intelectuale au devenit convulsiuni, ele nu ネ嬖n de intelectualism decテ「t prin aceea cト-ネ冓 cer ca prime victime filozofii. ツサ (Gellu Naum, Cerneala surdト) ツォ Fiecare epocト テョネ冓 viseazト succesorul. ツサ (Metropolis, film de desen animat, productie China, e.n.) Ideea de instituire a unei teorii care sト convingト ネ冓 sト confirme o テョntreagト listト schindlerianト de opere epice rezistente la comunism pare acum ca o reculegere analitica echivocト, textuali zatト parcト, テョncト din 1820, テョnainte de orice fel de テョngrトヅire stテ「ngistト sau 窶ヲ (mai ネ冲ii ?), cテ「nd, pentru un Saint-Simone, artistul, 窶柞mul imaginaネ嬖ei窶, avea misiunea grandioasト, nu doar de a prevedea viitorul, ci ネ冓 de a-l (re)face. Rolul lui, al acestui manipulator de ideologie, este acela de a proiecta, de a literaturiza, poate chiar ネ冓 cu mトκ冲ile fictive cele mai veneネ嬖ene, de a proiecta テョn viitor ネ冓, printre rテ「nduri, テョn 窶ヲ eternitate, aura magicト a Epocii de aur. テ始 studiul sau Despre organizarea socialト (1825), Saint-Simone テョi vede pe artiネ冲i ca deschizトフori de 窶枸arネ吮. 窶樞ヲテョn aceastト mトビeaネ崙 misiune, artiネ冲ii, oamenii imaginaネ嬖ei, vor deschide marネ冰l, ei vor lua din trecut Epoca de Aur ネ冓 o vor oferi ca pe un dar generaネ嬖ilor viitoare; ei vor face ca societatea sト aspire cu pasiune la zorile bunトピtarii sale, ネ冓 vor face aceasta prezentテ「nd imaginea unei noi prosperitトκ嬖, fトツテ「ndu-l pe fiecare membru al societトκ嬖i conネ冲ient cト oricine se va putea テョmpトビtaネ冓 テョn curテ「nd de bucuriile care pテ「nト acum au fost privilegiul unei clase extrem de reduse ; ei vor cテ「nta binecuvテ「ntトビile civilizaネ嬖ei, ネ冓 pentru a-ネ冓 atinge ネ嫺lul, vor folosi toate mijloacele artelor, ale elocinネ嫺i, poeziei, picturii, muzicii ; テョntr-un cuvテ「nt, ei vor dezvolta aspectul poetic al noului sistem.窶 Abordarea lizibilト, sufocantト aici ca exemplificare (mai ales pentru o receptare actualト de tip 窶枸esaj teoretic SMS窶), trトヅeazト urmトフorul paradox. Pe de o parte, creatorul se bucurト de cinstea de a fi テョn prima linie a miネ冂トビii cトビe prosperitatea socialト ; pe de altト parte, el nu mai este liber, ci dimpotrivト, i se テョncredinネ嫺azト 窶 de cトフre acelaネ冓 filosof politic care テョl proclamase atテ「t de generos drept conducator 窶 un テョntreg program de テョndeplinit, ネ冓 テョncト unul complet didactic. Toate acestea ne amintesc categoric de teoria realismului socialist din trecut. O concepネ嬖e didactic-utilitaristト, care テョi atribuie artistului un rol de avangardト culturalト numai pentru a face din el un soldat sau un militant disciplinat. テ始 studiul Cinci fete ale modernitトκ嬖i, teoreticianul Matei Calinescu introduce テョn capitolul 窶暸vangarda romanticト窶 窶 De la politicト la o politicト a culturii ネ冓 un caz ideologic explicit, cel al lui Rodrigues, care afirma cト artiネ冲ilor, 窶ヲ pテ「nト la marea テョnfトパtuire, le-a lipsit un impuls comun ネ冓 o idee generalト. Aceastト idee generalト, este desigur, aceea a socialismului de tip saint-simonian, foarte centralizat, pe care artiネ冲ii sunt chemaネ嬖 sト-l popularizeze. Olinde Rodrigues, obsedat filosofic de ideea de Artist, Savant ネ冓 Industriaネ scria: 窶柝uterea artelor, este テョntr-advトビ, cea mai nemijlocitト ネ冓 mai rapidト. Avem arme de toate felurile: cand vrem sa raspandim idei noi printre oameni le daltuim in marmura sau le pictam pe panza ; le popularizトノ cu ajutorul poeziei ネ冓 al muzicii ; pe rテ「nd, recurgem la lirト sau la flaut, la odト sau la cテ「ntec, la istorie sau la roman (窶ヲ) iar dacト astトホi pトビem a nu juca nici un rol, sau, テョn cel mai bun caz, unul cu totul secundar, acesta a fost rezultatul unei direcネ嬖i comune ネ冓 a unei idei generale テョn arte, esenネ嬖ale pentru energia ネ冓 succesul lor窶. Trecテ「nd peste avテ「ntul pionieresc exemplificat ca posibilト simptomatologie precoce ネ冓 aleatorie, un soi de prefaネ崙 care テョntrezトビeネ冲e viitoarele constrテ「ngeri net superioare ca libertate de exprimare oricarui clan instituネ嬖onalizat, o fabricト de absolut circumscrisト actului revelator programat sistemului unic permis, doar literatura care a reusit sト spunト ceva テョn tandem cu socio-politicul poate intra in sfera de rezistenネ崙. Faネ崙 de poezie (ネ冓 ea mult mai manifestト, ca suprarealitate ネ冓 窶柞blicvitate窶) care uzita de un registru dedicat de cテ「nd lumea nebuniei inofensive ネ冓 care producea doar din cand テョn cテ「nd efecte dトブnatoare tribului subjugat (vezi mトツar cazul Dinescu) ネ冓 programat ca fiind obedient ネ冓 mut, indiferent de lira interioarト, proza a sunat a responsabilitate テョn raport cu atitudinea faネ崙 de comunism. テ始 prozト, mult mai tranzitivト, trebuia sト povesteネ冲i, sト laネ冓 urme ネ冓 dacト era cu putinネ崙 sト mai ネ冓 scapi turme窶ヲ de personaje. Se deduce, dar sト nu ne pierdem. Ideea de literaturト subversivト care a trecut dincolo de ziネ嫗rul cenzurii este pusト la zid astトホi, datト aproape... uitarii. Ea apare テョn majoritatea cazurilor, ca o literaturト minorト. Excepネ嬖ile sunt puネ嬖ne, instituネ嬖onalizate ca nume sonore cuprinse テョn manualele proastei amintiri. Se pune problema elitei oprimate sau a minoritトκ嬖i literare pur ネ冓 simplu窶ヲDe la distanネ崙, cu eterne fragmente neutre, se (re)cunoaネ冲e un Marin Preda redus pe atunci la moromeネ嬖anisme pseudotradiネ嬖onale, ataネ兮te patriotic, un D.R. Popescu minat de acte istorice ネ冓 steguleネ嫺 roネ冓i テョn loc de litere, un Goma pus la zid, preOstinat vieネ嬖i de sertar, un Fanuネ Neagu strigトフor la ceruri, o groapト literarト fトツutト sト aminteascト de Eugen Barbu de tip prozator bunvestitor de underground, asemeni unui nou Breban. Cel mai meticulos テョn sensul unei prozaizari suprarealiste ... de liricト a lucrat Gellu Naum care avertiza totuネ冓: 窶杁e vei テョnfiora gトピindu-mト atテ「t de poet窶. Cトツi, 窶柝e harta sensibilitトκ嬖i moderne, curentele s-au succedat brusc. A fost, cu sfarsitul veacului al XIX-lea, o abundenネ崙 proverbialト de ツォ isme ツサ窶 dupト cum afirma Ilarie Voronca, テョntrevトホテ「nd gaura neagra a cenzurii comunISTE, cot la cot cu aruncarea finalト テョn 窶朞anualul perfectei fericiri窶 din 窶46. Avangardiネ冲ii reprezintト テョn mod cert rezistenネ嫗 la pトフrat. Limbajului, imaginarului li se adaugト ネ冓 punctul de fugト, cel de autocontrol. Versul lui Voronca, citit テョn sens speculativ, 窶枡 テョntuneric テョmi e dicネ嬖onar telefonul窶 bトフトフoreネ冲e o stare de fapt specificト, fトビト cuvinte. テ始ainte de a aduce vizorul mai aproape de 窶杙enobia窶 lui Gellu Naum, seducトフorul roman al subconネ冲ientului de rezistenネ崙, mト voi opri la poezia sa. Aici lucrurile, amplificate de libertatea テョn exces a imaginaネ嬖ei, prefigureazト obsesii transparente acum : bトフaia pe umトビ, privirea furiネ卞 din colネ孛l geamului sau uネ兮 crapatト uネ冩r, pereネ嬖i cu urechi, redundantul vers al uitatului, trasului cu ochiul prin geam, al perdelelor ネ冓 al pamblicuネ嫺lor. Toate invocト aceea stare de insecuritate domesticト ネ冓 de dezabuzare, 窶槓冓 peste toate acestea se simte nevoia unei lupte finale窶. La o privire mai テョndrトホneaネ崙, Gellu Naum, sub masca dublト a 窶柤eテョnネ嫺lesului窶 窶 productivitate a 窶枹ubconネ冲ientului conネ冲ient窶, pare sト fi fost mai 窶柮ezistent窶 テョn poezie, decテ「t テョn prozト. Deネ冓 comparaネ嬖a poate pトビea ネ冩cantト, nepotrivitト. Adresトビile directe, ambiguitトκ嬖 テョntre tema iubirii ネ冓 revoltei ca sens-apanaj, printre rテ「nduri, de tipul 窶柎u n-ai ce sト cauネ嬖 テョn virtuozitate窶 sunt o forネ崙 care ruineazト mimeticul, dar テョl ネ冓 dialogheazト. Ca sト fii 窶枹upra窶, trebuie sa te テョnalネ嬖 acolo unde desemantizezi, sト テョネ嬖 asumi masca prostiei ネ冓 a nebuniei, sト treci la 窶杪nalfabetismul窶 neconvenネ嬖onal. Violentarea sensurilor comune fac ネ冓 din 窶杙enobia窶 acelaネ冓 lucru, violentarea 窶枹istemului-partid窶 prin vis ネ冓 imaginaネ嬖e 窶 ca singure lumi aparent incoerente ネ冓 deci, inofensive doctrinei induse publicului larg, turmei. Flexibilitatea maximト la nivel de imaginar a suprarealismului fac cu ochiul travestirii ネ冓 artei de a deforma cu 窶柝reciziune窶. Ermetismul semantic dau voie unei subiectivitトκ嬖 necenzurate, artei de a nu decide auctorial. Naum scrie cumva cot la cot cu ネ冓 テョmpotriva lipsei de percepネ嬖e a nuanネ嫺lor inteligente. A fi lトピat mascト sau mut cadra cu inhibarea regimului imbecil care era programat ネ冓 capabil sト reacネ嬖oneze neuro-lingvistic la cuvinte cu trimitere directト, ネ冓 sト taie テョn principal doar 窶柧ocabule generatoare窶, alb pe negru, 窶杪nti-teze de partid窶. Grea minte ネ冓 asta a omului ! Mai ales テョn faネ嫗 excentrismului gテ「nditor suprarealist. Nu テョネ嬖 poネ嬖 imagina decテ「t securiネ冲i grトピuネ嬖 care munceau la decriptare. Teoretic, orice metaforト este relativ inteligibilト, iar indirecteネ嫺a ei creネ冲e proporネ嬖onal cu abilitトκ嬖le ネ冓 performanネ嫺le receptorilor. Dacト receptorul se simte doar agasat テョn faネ嫗 unui limbaj al subconネ冲ientului, ネ冓 nu interesat, ba chiar numai complexat, manifestul poate scトパa frumos la tipar. 窶曵-am spus cuvテ「ntul, n-am sト-l repet, poate ca nu-l mai ネ冲iu, i l-am suflat テョn nトビi. El a tresトビit, s-a uitat o clipト la mine cu un singur ochi, pトビea indiferent, poate cト nici nu exista.窶 (Zenobia, Scテ「ndura) Puterea romanului Zenobia vine din acest fel de 窶柝テ「ネ-pテ「ネ吮 tiptilizat al discursului. Nebunia textualト e fascinantト. Pentru a bara trimiterea la realitate ネ冓 a camufla, dar doar テョn faネ嫗 ochilor de cal ai 窶枋ititorului-spion窶, nebunia suprarealistト scapト drept cea mai permisibilト, putテ「nd trece drept literaturト doar pe alocuri reacネ嬖onarト. Asta fiindcト iscusinネ嫗 窶枴ntervievatorilor窶 este camuflatト ネ冓 ea de aparenta テョntelegere a fenomenului literar, a maネ冓nトビiei textuale grele. O discuネ嬖e asupra 窶柆ltimei テョntテ「lniri a lui Dante cu Beatrice pe o ceaネ冂ト fabricatト テョn Suedia窶 nu poate fi o primejdie logicト sau un semn de revoltト... ネ亙 nici piedicile fトビト referenネ嬖alitate, nu par sト trimitト la vreo 窶枋alomnie窶 sau o atitudine care sト tテ「njeascト exilul politic : 窶霸e aeroportul din Nairobi, un Boeing 747, avテ「nd la bord 361 pasageri, s-a lovit de o hiena fiind nevoit sト renunネ嫺 la zbor.窶 (Zenobia, Martorii) Identificabil, personajul Naum, se confeseazト textual cト nu obiネ冢uieネ冲e sト mintト ネ冓 se legitimeazト Vizitatoarei, cu mascト de 窶枸amト窶, 窶柞 femeie voinicト ネ冓 mare (...) o matahalト. テ縞冓 rezemase palmele de cadrul uネ冓i larg deschise ネ冓 mト privea fix.窶. Personajul feminin, malac este unul dintre podusele imaginarului hトビネ孛itor ネ冓 al umorului negru. Frecvente sunt 窶枋omentariile窶 zenobiene care subnutresc ideea de liberト trecere pe piaネ嫗 editorialト a vremii. Un exemplu sincer 窶枹ublunar窶, cu rol de proiectil, este pasajul : 窶曦iecare poartト cu sine un neadevトビ menit sト-i desluネ册ascト miネ冂area テョncテ「lcitト a lumii sublunare. Acesta se numeネ冲e adevトビ ネ冓 ネ嬖ne pテ「nト cテ「nd apare altul. Destinul sトブ pare a fi ciocnirea, rテ「nd pe rテ「nd, atテ「t cu adevトビurile agresive ale celorlalネ嬖, luate テョn parte, cテ「t ネ冓 cu adevトビul depresiv al tuturor, luaネ嬖 laolaltト.窶(Zenobia, Martorii) O serie de alte ticuri cu trトピトフuri de literaturト de rezistenネ崙 majorト sunt tensiunea transmisト, spaネ嬖ul minimalizator, ネ冲irea metamorfozatト, decupatト, prizatト cumva de la bトフrテ「na Europト Liberト, anxietatea ネ冓 tonul agresiv, disperat, statura retractila mimテ「nd poetul exilat, refuzat dar テョn acelaネ冓 timp constant hトビネ孛it ネ冓 hipersensibilizat de aceastト hトビネ孛ire tradusト テョn (supra)realitate : 窶曵ar Constantin トピta, pocitania, vestitorul abject, mesagerul promiscuitトκ嬖i, ce vrea de la mine ? Nu ネ冲ie cト sunt tot amトビテ「tul トネa de pe foaia テョngトネbenitト a ziarului ? Mi-au cトホut cトビネ嬖le de la subネ嬖oarト, mi s-a veネ冲ejit coroniネ嫗 de frunte ネ冓 nimeni nu mト mai recunoaネ冲e...窶 ; 窶朞ト gテ「ndeam la Zenobia. テ始cercam sト redimensionez mトツar テョn gテ「nd, fragilitatea raporturilor noastre cu o lume de forネ嫺 subit duネ冦トハoase, ca sト o apトビ de primejdii...窶 (Zenobia, Ultima intalnire a lui Dante...) Simona-Ioana Cucuian |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy