agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-01-22 | [This text should be read in romana] |
Alexandrina.
Fiind cu gテ「ndul la Alexandrina, soネ嬖a poetului Matcovschi am poposit テョn noaptea de Sテョnzenii la o altト Alexandrinト. Cト Ziua Sテョnzienelor este la 24 iunie. Iar noaptea care precede sarbatoarea, cicト, e magica. Este noaptea テョn care forネ嫺le binelui si cele ale raului se manifestト liber テョn natura. Sテョnzienele sテョnt fete foarte frumoase, care traiesc テョn paduri sau pe cテョmpii. Se prind テョn hora si dau puteri magice florilor sau buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. Daca oamenii nu le sarbatoresc asa cum se cuvine, zテョnele se supara si se-nfratesc cu Ielele sau cu Rusaliile. テ始 ajun de Sテョnziene, la vilele Minovici, nu numai ca s-a sarbatorit cum se cuvine, dar cei prezenti au avut parte si de prezenta fizica a personajelor mitologice. SPIRIT MOLDAV. Romテ「nismul estetic de dincolo de Prut a fost prezent pentru al doilea an consecutiv la aceasta manifestare, prin creatoarea de moda Valentina Vidrascu ネ冓 prin tテ「nara cu pトビul de aur, Alexandrina テ柆rcanu, un talent moldav de numai 15 ani, descoperit de artistul vestimentar. 窶弋inuta noastra este inspirata din portul popular si invoca universul medieval, prin reinterpretarea unor piese vestimentare traditionale: bundita, catrinta si ia. A fost cusuta din materiale vaporoase, transparente, naturale, matase si voal窶, explica Valentina Vidrascu. Artist vestimentar si proprietara a agentiei de fotomodele ViVA Models, din Republica Moldova, Valentina este un creator atipic, inspirテョndu-se exclusiv din cultura populara romテ「neasca pe care o reinterpreteaza テョn spirit contemporan. Alexandrina, sテョnziana pe care a adus-o la Bucuresti, este revelatia vietii sale artistice, acel model pe care l-a cautat ani la rテョnd si care a aparut acum, ca o rasplata a テョntregii munci. 窶廣m descoperit-o anul trecut. A venit sa faca scoala de modele si imediat a intrat テョn concursul national pe care eu テョl organizez anual la Chisinau. S-a clasat pe primul loc. Eu de 11 ani fac modeling テョn Moldova si asta e fata despre care pot spune ca va ajunge supermodel. Are テョnaltimea necesara, are picioare lungi, un ten nemaipomenit, ochi albastri si un par blond ca de matase cum eu n-am mai vazut. Este foarte isteata, are note foarte bune la scoala si parinti deosebiti, care investesc foarte mult テョn pregatirea ei窶, spune Valentina. Nu numai pentru calitatile exceptionale a ales-o pentru aceasta prezentare, ci si pentru ca テョntruchipeaza cel mai bine imaginea mitologica a Sテョnzienei, asa cum este descrisa テョn folclorul romテ「nesc. Iar creatia vestimentara a Valentinei a transformat prezentarea de moda テョntr-o scena de basm autohton, apartinテョnd traditiei care-i uneste pe romテ「nii de pe ambele parti ale Prutului. Alexandrina Matcovschi. Textul care urmeazト aparネ嬖ne lui Nicolae Popa. Mi-a fost coleg la facultate, acum scriitor "postmodernist" sau modern, nici nu ネ冲iu bine cum sト-l cataloghez. El ネ冓-a intitulat textul "Dumitru Matcovschi ネ冓 povara de a fi". E un text de prin 2009, dar rトノテ「ne actual ネ冓 テョn 2010, 2011... Nicolae scria: "Consider cト este total nedrept cト poetul Dumitru Matcovschi trebuie sト coboare 8 etaje, fトビト lift, doar pentru a lua o invitaネ嬖e a Primariei Capitalei, iar apoi sト mai ネ冓 vinト, numai dumnealui ネ冓 cテ「rja sa, la locul de distracネ嬖e la care este invitat. Asta ca sト nu mai amintim cト doamna Alexandrina Matcovschi, profesoara universitarト, Alexandrina Matcovschi, soネ嬖a, are merite la fel importante pentru a participa la simandicoasele recepネ嬖i, fトビト a-l lトピa pe poet sト se deplaseze prin oraネ singur cu cテ「rja sa. Amintesc cト poetul strivit de autobus a scトパat cu zile poate ネ冓 datoritト miilor de oameni veniネ嬖 cu lumテ「nトビi aprinse ネ冓 rugトツiuni sub geamurile spitalului unde fusese internat; cト acest poet locuieネ冲e undeva テョn zトパuネ册ala sufocantト a unui etaj de sus テョn unul din blocurile ce formeazト complexul arhitectural 窶霸orネ嬖le oraネ冰lui窶, astfel テョncテ「t ori de cテ「te opri se uitト poetul de la balcon spre autostradト este nevoit sト re-vadト ネ冓 locul acela cumplit, locul unde テョncetase sト mai existe. Cu alte cuvinte, astトホi poetul trece zilnic prin tortura de a-ネ冓 vedea, ori de cテ「te ori iese la balcon, locul unde fusese テョmpins テョn neant. E ca ネ冓 cum lui Dostoeski, cel scトパat テョn ultimele secunde de la moarte datoritト unui ucaz al テ杪rului, i-ar fi fost dat sト-ネ冓 trトナascト tot restul vieネ嬖i avテ「nd テョn dreptul ferestrei imaginea spテ「nzurトフorii din care fusese scos atunci cテ「nd aproape cト nu mai simネ嫺a nimic sub picioare E ciudat, foarte ciudat cト au existat ネ冓 mai existト cu nemiluita doritori de-a se apトビa cu numele lui Dumitru Matcovschi." Aici se poate pune punct. テ始sト prefer o virgulト ネ冓 o テョntrebare. - Dar cine テョl apトビト astトホi pe poetul care are o Alexandrinト, am putea spune, la fel de divinト, ca poetul... Aliona. Zburdalnicト, vorbトビeaネ崙, ingenioasト. Fiind mトビitatト cu un テョncトパトκ嬖nat, poate face copii テョndrトホneネ嬖, ingenioネ冓. Prenumele Aliona este o formト popularト ruseascト de la prenumele Elena, formト rトピpテ「nditト la noi din perioada sovieticト. Cu o Alionト Olトビescu m-am テョntテ「lnit cu vreo zece ani テョn urmト. Atunci ea se dトヅea drept managerul unei firme de turism foarte importante. Mai tテ「rziu am aflat cト a fost condamnatト prin sentinネ崙 judecトフoreascト la ani buni de detenネ嬖e, テョnsト ea a spトネat putina, dispトビテ「nd din ネ嫗rト. Nu prea doresc sト comentez sau sト vト explic tot ce ネ嬖ne de Aliona Olトビescu ネ冓 nici nu vト dau alte detalii, fiindcト テョmi trezesc dezgust. Cu altト Alionト, numele de familie Grati m-am テョntテ「lnit pe paginile unor cトビネ嬖 de sintezト ネ冓 analizト literarト. Mi-a fost mult mai plトツut! I-am lecturat cartea Romanul ca lume postbabelicト. Despre dialogism, polifonie, heteroglosie ネ冓 carnavalesc, Editura Gunivas, Chiネ冓nトブ, 2009, care de fapt s-a dovedit a fi o monografie care abordeazト poetica romanului contemporan prin prisma dialogismului. Modelul de analizト pe text are mereu テョn calcul relaネ嬖a intersubiectualト (deci dialogicト), mutualト ネ冓 cooperantト dintre 窶杪utor-narator-personaj-cititor窶 テョn vederea creトビii 窶柆nitトκ嬖i relative de sens窶 (Bahtin), model la care se ajunge dupト un lung ネ冓 antrenant periplu テョn istoria dialogisticii moderne, evidenネ嬖ind ネ冓 contribuネ嬖ile altor discipline umanistice ca filosofia, hermeneutica, lingvistica la crearea unei viziuni integratoare. Acest studiu de dialogisticト a romanului se proiecteazト pe un fundal mai larg de 窶 (re)antropologizare a disciplinelor umaniste窶 ネ冓 pe unul mai special, al ネ冲iinネ嫺i literare marcate de trecerea de la text spre intertextualitate ネ冓 dialogism. Notez cト Aliona Grati s-a nトピcut la 25 august 1972, la Ghidighici, Strトκ册ni. Este un critic ネ冓 teoretician literar, eseist, cadru didactic universitar. A absolvit ネ歪oala Normalト din Cトネトビaネ冓 (1991) ネ冓 mai tテ「rziu Facultatea de Filologie a Universitトκ嬖i de Stat 窶曵on Creangト窶 din Chiネ冓nトブ (1996). Are titlul de doctor テョn filologie (2003). Conferenネ嬖ar la Catedra de Literaturト romテ「nト ネ冓 comparatト a aceleiaネ冓 universitトκ嬖. Actualmente, adicト cテ「nd semnez aceste rテ「nduri este director-adjunct al Institutului de Filologie al Academiei de ネtiinネ嫺 a Moldovei, redactor-ネ册f al revistei 窶朞etaliteraturト窶 (din 2008). A debutat editorial cu volumul Magda Isanos. Eseu despre structura imaginarului, Chiネ冓nトブ, Prut Internaネ嬖onal, 2004 pentru care s-a ales cu Premiul pentru debut al Uniunii Scriitorilor din Moldova, 2004; Au urmat: Premiul Municipiului Chiネ冓nトブ; Premiul Tineretului, 2005) . Descoperind esenネ嫗 fenomenologicト a materialitトκ嬖i テョn poezia Magdei Isanos, autoarea interpreteazト multiple semnificaネ嬖i ale simbolurilor ネ冓 imaginilor centrale: grトヅina, oglinda, apa, pトノテ「ntul, sトノテ「nネ嫗, viaネ崙-moarte. Se urmトビeネ冲e, テョn special, lanネ孛l simbolic apa-femeia-ネ崙ビテ「na-sufletul-poezia care sugereazト ideile de germinaネ嬖e cosmicト ネ冓 inepuizabilitate a fanteziei. Pe linia acestor preocupトビi de punere テョn evidenネ崙 a unor figuraネ嬖i inedite ale imaginarului feminin din interbelicul basarabean se テョnscrie urmトフorul eseu monografic, Privirea Euridicei. Literatura femininト din Basarabia. Anii 窶20-窶30, Chiネ冓nトブ, Academia de ネtiinネ嫺 a Moldovei, 2007. Privind cu ochi sociologic frトノテ「ntトビile acelor ani, A.G. テョncearcト un examen reparatoriu, dar nu de pe baricadele feminismului agresiv. 窶霸rivirea Euridicei窶, asociatト cu cea a femeii-poet, este complementarト privirii celuilalt exponent al cuplului mitic, Orfeu. Cu o anumitト specificitate, care nu e structuralト, ci alimentatト de memoria istoricト ネ冓 culturalト, poezia femeilor se impune totuネ冓 mai ales テョn secolul al XX-lea. Chiar dacト Ana Blandiana ne asigura cト 窶柝oezie femininト nu existト窶 ネ冓 cト adevトビata distincネ嬖e, axiologic vorbind, e テョntre poezie ネ冓 nonpoezie, evantaiul imaginarului feminin se rトピfrテ「nge scriptural, dincolo de convenネ嬖i, colorテ「ndu-se temperamental. テ始 Basarabia anilor 窶20-窶30 consactarea feminitトκ嬖i テョn poezie se aflト la etapa marilor promisiuni, abia テョnfiripテ「nd o tradiネ嬖e. Cele peste douトホeci de autoare care au format background-ul epocii, apトビテ「nd テョn reviste ネ冓 volume, constituie 窶枅rumoase posibilitトκ嬖窶 ネ冓 virtualitトκ嬖 retezate, frテ「nte de istorie ネ冓 destin. Printre celelalte voci din peisajul liric basarabean (Olga Vrabie, Liuba Dimitriu, Lotis Dolテォnga, Elena Dobroネ冓nschi窶溺alai, Elena Vasiliu窶滴asnaネ, Olga Cruネ册van窶擢lorescu, Corina Constantinescu, Cecilia Balbareu, Ecaterina Cerchez ネ.a.) Magda Isanos se distinge exemplar, semnテ「nd o poezie preocupatト de cunoaネ冲ere, comparatト cu o 窶枋トネトフorie cトフre temeliile universului, cトフre arhetipurile tuturor lucrurilor窶. Poeta a reuネ冓t sト treacト peste テョmprejurトビile biografice imediate, supunテ「ndu-le unui proces de transcendere, tot aネ兮 cum datele lumii テョnconjurトフoare sunt subordonate テョn poezie unui proces de 窶枦erealizare窶. Componentele fundamentale ale imaginarului poetic isanoscian sunt specularul, acvaticul, fertilitatea, relaネ嬖a viaネ崙-moarte ネ.a. constituite テョn devenire. Magda Isanos instituie o 窶柤ouト convenネ嬖e a feminitトκ嬖i窶, cトツi, spre deosebire de reprezentantele liricii feminine tradiネ嬖onale, poeta テョネ冓 controleazト foarte bine fluidul afectiv, 窶枅remトフarea femininト窶 ネ冓 exuberanネ嫗, iar sinceritatea este 窶杪 fiinネ嫺i テョn sens ontologic窶. Cu studiul monografic Romanul ca lume postBABELicト: Despre dialogism, polifonie, heteroglosie ネ冓 carnavalesc, Chiネ冓nトブ, Gunivas, 2009 Aliona Grati テョネ冓 schimbト radical direcネ嬖a de cercetare, orientテ「ndu-ネ冓 atenネ嬖a pe poetica romanului. Acest gen literar este abordat prin prisma teoriei dialogice impusト de Mihail Bahtin, potrivit cトビuia romanul este o arenト テョn miniaturト (dupト modelul pieネ嬖i Agora), pe care evolueazト dialogul vocilor ce 窶枹e aud reciproc, se テョncruciネ册azト, rトピpund ネ冓 se テョncarcト cu o pluralitate テョnnoitoare, asigurテ「nd creaネ嬖a ネ冓 schimbul de sens fトビト de sfテ「rネ冓t窶. Imitテ「nd discursul social dintr-o anumitト epocト, romanul creeazト o lume a polifoniei, figurテ「nd 窶枦iversitatea vorbirii sociale concrete窶. Unul dintre obiectivele studiului constト テョn analiza formelor de prezentare poeticト a omului ネ冓 a realitトκ嬖lor sociale テョn romanele unor scriitori din Republica Moldova ca Aureliu Busuioc, Nicolae Popa, Emilian Galaicu-Pトブn, Vitalie Ciobanu, Vasile Gテ「rneネ, Alexandru Vakulovski, Anatol Moraru, Ghenadie Postolache ネ.a., supranumiネ嬖 窶柝ostsovietici窶. Se considerト cト aceネ冲ia au produs un roman subversiv, polemic la adresa viziunii schematist-univoce a realismului socialist despre societatea comunistト ネ冓 omul ei 窶柝erfect窶, proliferテ「nd limbajele ネ冓 deschizテ「ndu-se cトフre celトネalt. Astfel cト romanul din Republica Moldova constituie 窶枡xpresia efortului de integrare テョn raネ嬖unea modelului european, conceput ca unul interactiv ネ冓 structural deschis窶. Cele patru romane alese pentru o interpretare mai extinsト 窶 "Din calidor" de Paul Goma, "Spune-mi Gioni!" De Aureliu Busuioc, "Schimbarea din strajト" de Vitalie Ciobanu ネ冓 "Gesturi" de Emilian Galaicu-Pトブn 窶 sunt menite tocmai pentru a atesta o structura dialogicト ネ冓 deschisト cトフre alte orizonturi culturale. Dacト v-am plictisit cu aceste istorisiri trec la soarta altei Alione sau, Aline? Pentru cト, despre o Alinト sau o Alionト, Nina Neculce, o colegト a mea de grupト la ziaristicト, a scris o テョntreagト destトナnuire sentimental テョn 窶廱urnal de Chiネ冓nトブ窶. Potrivit celor povestite de Nina, "Aliona nトピcutト テョntr-un sat din nordul republicii la 14 ani, era o domniネ冩arト テョn toatト firea: era frumoasト, avea ochi albaネ冲ri, picioare lungi, sテ「ni mari, pトビul de culoarea spicului de grテ「u." テ始 contrapunct cu aceastト Alionト apare Vasile, un flトツトブ din sat, care avea pe atunci aproape 30 de ani. "Frumuseネ嫺a inocentト a Alionei l-a pus pe jar. テ始tr-o zi, cテ「nd fata se テョntorcea de la ネ冂oalト, i-a sトビit テョn cale, atingテ「nd-o uネ冩r de mテ「nト. テ始 altト zi, au mers テョmpreunト pテ「nト la iazul din marginea satului, vorbind despre cテ「te テョn lunト ネ冓 テョn stele, iar テョntr-un amurg flトツトブl i-a pecetluit pe buze primul sトビut. テ始 scurt timp, cei doi au descoperit cト se potrivesc de minune, dテ「nd astfel viaネ崙 unei tulburトフoare poveネ冲i de dragoste. テ始vトκ崙フorii ネ冓 pトビinネ嬖i se opuneau acestei relaネ嬖i pentru cト Vasile avea antecedente penale. Mama テョi repeta テョntr-una: 窶榲士i spune inima cト n-o sト fii fericitト cu el, draga mamei. Chiar nu テョnネ嫺legi pテ「nト unde poネ嬖 sト agungi cu el, nu ネ冲ii din ce familie provine? Taicト-sトブ e テョnchis pentru cト a fトツut moarte de om, maicト-sa e mai mult prin baruri, iar el s-a テョnhトナtat cu niネ冲e bandiネ嬖. ネ亙-apoi e mai mare cu 15 ani decテ「t tine窶. Nebunト de dragoste, Alionei テョi pトピa puネ嬖n ce spune satul, ce zic pトビinネ嬖i. 窶朞ai bine mor decテ「t sト mト despart de Vasile!窶 Acesta era rトピpunsul ei ネ冓 era gata sト facト orice テョi spunea flトツトブl. Adesea era martorト la discuネ嬖i テョn care se puneau la cale tot felul de furturi. Cテ「nd テョncerca sト-i opreascト, Vasile o piネ冂a de fese pテ「nト o テョnvineネ嫺a, apoi o strテ「ngea la piept, dテ「ndu-i din deget: 窶朦imトハui, niciun cuvテ「nt, pトパuネ冓co! Ai テョnネ嫺les?窶 窶榲始ネ嫺les, dragul meu, テョnネ嫺les.窶 Cトフre sfテ「rネ冓tul ultimului an ネ冂olar 1995窶1996, Aliona, テョmpotriva voinネ嫺i pトビinネ嬖lor, a fugit cu Vasile la Moscova, fトビト a susネ嬖ne examenele de absolvire a ネ冂olii. テ始 sat s-a mai ネ冰ネ冩tit despre aceastト テョntテ「mplare, iar pトビinネ嬖lor nu le-a rトノas decテ「t sト numere zilele printre lacrimi. Mai departe s-a ajuns de la idilト la proxenetism pentru cト n-a trecut nici jumトフate de an de ネ册dere テョn capitala Rusiei cト, テョntr-o zi, Vasile i-a spus iubitei: 窶朖a Moscova se cテ「ネ冲igト bine, dar la Paris, ネ冓 mai bine. Hai sト plecトノ de aici, draga mea! Am pus deja totul la cale. Mai テョntテ「i, vei pleca tu cu niネ冲e prieteni de-ai mei, iar peste douト sトパtトノテ「ni, voi veni ネ冓 eu. O sト lucrezi la un supermarket窶. Cu o prefトツトフorie, a テョmbrトκ嬖ネ兮t-o, a sfトフuit-o sト-ネ冓 punト テョntr-un rucsac doar strictul necesar, restul bagajului i-a spus cト テョl va aduce el. Noaptea nu prevestea nimic rトブ. S-au iubit cu patimト, aネ兮 テョncテ「t la un moment dat Aliona n-a ezitat ネ冓 l-a テョntrebat: 窶曚e-i cu tine, de ce mト sトビuネ嬖 aネ兮 de parcト ネ嬖-ai lua rトノas bun de la mine?窶. 窶朧 sト-mi fie tare dor de tine テョn aceste douト sトパtトノテ「ni窶, i-a fost rトピpunsul ネ冓 a doua zi, dis-de-dimineaネ崙, a dus-o la un hotel dintr-o suburbie a Moscovei unde mai erau douト tinere 窶 una din Ucraina ネ冓 cealaltト din Rusia. Vasile a sトビutat-o cu foc ネ冓 a dat-o pe mテ「na 窶柝rietenilor窶. Nici ea, nici consoartele de suferinネ崙 nu ネ冲iau cト au fost vテ「ndute ネ冓 cト merg, nu テョn Franネ嫗, ci テョn Irlanda, unde urma sト se facト tテ「rgul, a povestit mai departe Nina Neculce. N-am cunoscut-o pe aceastト Aliona, dar am impresia cト テョntテ「lnesc la tot pasul asemenea 窶徘トパuネ册le窶 テョntruchiparea nevinovトκ嬖ei, naivitトκ嬖i ネ冓 absolutei absurditトκ嬖. Ele sunt 窶徘rodusele窶 societトκ嬖i, sunt 窶徨oade amare窶 ale muncii ineficiente ale profesorilor din ネ冂oalト, dar ネ冓 roadele mijloacelor de informare, rezultatul nescontat al avalanネ册i de imagini video de tot felul abトフutト peste 窶彷iravul fir de iarbト窶 sau 窶徭pic de grテ「u窶 cu pトビul galben cテ「nd dト テョn pテ「rg. Trec peste momentul licitaネ嬖ei ネ冓 vト invit sト poposiネ嬖 la vila lui Charles, cel care a cumpトビat-o ネ冓 テョndatト, テョn aceeaネ冓 zi, Aliona a plecat cu bトビbatul necunoscut la una din vilele acestuia. De fricト, biata fatト a tremurat tot drumul, rostind mereu テョn gテ「nd: 窶曠oamne, ajutト-mト!窶. Nu ネ冲ia ce o aネ冲eaptト. Cテ「nd a pトκ冓t pragul luxoasei vile, ネ冓-a fトツut semnul crucii ネ冓 a rostit cu voce tare: 窶曦acト-se voia ta, Doamne!窶. Seara, bトビbatul a condus-o テョntr-un dormitor elegant. Aliona s-a aネ册zat pe marginea patului ネ冓 テョネ冓 imagina cu groazト cum o sト fie violatト. テ司 treceau prin cap tot felul de gテ「nduri. Urテ「tul テョnsト nu s-a dezlトハネ孛it. Spre marea ei mirare, Charles a mテ「ngテ「iat-o pトビinteネ冲e pe cap, i-a arトフat perna, i-a spus noapte bunト ネ冓 a ieネ冓t din camerト. A doua zi, s-a comportat la fel de drトトuネ. テ司 vorbea cu blテ「ndeネ嫺, cト nu o sト-i facト niciun rトブ. Chiar dacト テョnvトκ嫗se engleza la ネ冂oalト, Aliona テョnネ嫺legea foarte puネ嬖n din vorbele lui Charles. テ司 venea greu sト se exprime. Dupト o sトパtトノテ「nト, a prins a-l テョnネ嫺lege mai bine. El テョi repeta mereu cト e foarte frumoasト, cト, pe lテ「ngト irlandezele roネ冂ate ネ冓 pistruiate, e o adevトビatト prinネ嫺sト. De la o zi la alta, Charles devenea pentru ea tot mai simpatic. テ始 ziua cテ「nd acesta i-a spus cト fostul ei iubit a vテ「ndut-o pentru 1000 de euro, a plテ「ns cu capul pe umトビul lui. Din acea zi, s-a simネ嬖t cu adevトビat soネ嬖a lui." Iatト aネ兮 o istorie imprevizibilト, despre o altト Alionト, mi-a dat cu bunトプoinネ崙, Nina Neculce, テ始 loc de epilog, Nina Neculce a scris: 窶廣u trecut 14 ani de atunci. Aliona a nトピcut trei fii, cel mai mare fiind al lui Vasile despre care nu mai ネ冲ie nimic ネ冓 nici nu vrea sト ネ冲ie. テ四 iubeネ冲e pe Charles ネ冓 e fericitト alトフuri de el. Vara trecutト ネ冓-au cumpトビat un apartament テョn Chiネ冓nトブ. Charles e dispus, la bトフrテ「neネ嫺, sト vinト sト locuiascト テョn Moldova. テ司 place foarte mult soarele nostru generos.窶 Pot continua cu un ネ冓r de nume Aliona, cu numele unei colege din turism, sau cu numele unei Aliona Plトノトヅealト, care nu are nimic comun cu sculptorul Alexandru Plトノトヅealト, fiindcト ea este exponenta altor vremuri. Pot sト aduc テョn luminト ネ冓 un nume de departe, ca pe cel al Alionei Vergunov, care-mi cunoaネ冲e doar テョncercトビile mele de a versifica ネ冓 テョn limba rusト. Ea chiar mi-a scris opinii, numite fトビト prea mare modestie - recenzii. Cテ「teva fraze chiar lea-m citat テョn cartea mea 窶朦ume ネ冓 Lume窶, iar aceasta, intitulatト 窶暸VE numele tトブ窶 este ca o continuare a celei editate テョn anul 2008. Dar nu mト grトッesc sト fac prea multe lucruri テョn pripト, deネ冓 uneori, de multe ori am ネ冓 greネ冓t. Deaceea, trec la urmトフorul nume. Alla. Alla (Albina) Korkina, nトピcutト la 17 ianuarie 1943 e o scriitoare de limba rusト, autoare de versuri ネ冓 povestiri de facturト liricト, precum ネ冓 de eseuri consacrate unor personalitトκ嬖 ale culturii din Basarabia. A fトツut traduceri din poezia moldoveneascト ネ冓 romテ「nト. Adrian (Publius Aelius, テョmpトビt roman din anul 117) ネ冓 Adrian Pトブnescu, poet romテ「n, nトピcut テョn Basarabia, adicト la noi, テョn satul Copトツeni. Vedeネ嬖 ce comparaネ嬖e stupidト am gトピit ネ冓 eu? Dacト o vom admitem, aネ兮 cum este, vom poposi テョn continuare la alt nume. Anatolie. Are ネ冓 forma Anatol. De pildト, Anatol Codru, poetul ce ネ冓-a 窶徨idicat o coloanト a infinitului ziditト din piatrト.窶 De fapt, consemnez ネ冓 eu la spusele altora, coloana e din cuvinte de tトビia pietrei. Piatra de citire a dumnealui pe care am rトピfoit-o, mai urmeazト sト fie rトピfoitト ネ冓 de alネ嬖i de pretutindeni ネ冓 din alte generaネ嬖i. Fiindcト Anatol Codru, nトピcut la 1 mai 1936 la Malovata Nouト, Dubトピari, e ネ冓 poet, ネ冓 eseist, traducトフor, regizor de film, academician. E din tagma absolvenネ嬖lor USM, Facultatea de Flolologie, dar ネ冓 a Cursurilor Superioare de scenaristicト ネ冓 regie 窶 film documentar din Moscova, テョn 1971. テ始 cinematografie s-a afirmat prin filme documentare 窶 peste 30 la numトビ. テ始 literaturト are mai multe realizトビi. Este laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1991) テョn domeniul artei pentru filmul Sunt acuzaネ嬖 martorii. Este ales membru de onoare al Academiei Internaネ嬖onale de Film din Federaネ嬖a Rusト. Academia de ネtiinネ嫺 a Republicii Moldova テョi acordト titlul anorific de academician テョn 1999, pentru merite テョn arta literarト ネ冓 a producネ嬖ilor cinematografice documanetare. Dar, pentru cト nu intenネ嬖onez sト ネ嫺s o diftinト numai despre Anatol Codru trec frumuネ册l la Anatol Eremia, nトピcut la 3 iulie 1931 la Cahul, fiindcト, dacト primul Anatol e de lテ「ngト Nistru, apoi al doilea e de lテ「ngト Prut. Anatol Eremia a debutat テョn presト cu articole ネ冲iinネ嬖fice テョncト テョn studenネ嬖e, de-a lungul a cinci decenii publicテ「nd peste 400 de lucrトビi ネ冲iinネ嬖fice ネ冓 de popularizare, inclusiv circa 25 de monografii, dicネ嬖onare: Nume de localitトκ嬖 ネ冓 de toponime (1970), Nume de persoane (テョn colaborare cu Maria Cosniceanu). S-a manifestat plenar テョn onomasticト (ネ冲iinネ嫗 numelor proprii), テョn mod special 窶 テョn toponime (nume geografice) ネ冓 antroponime (nume de persoane), precum ネ冓 alte domenii ale lingvisticii. Mai aveam de spus un cuvinネ嫺l ネ冓 despre Anatol Ciobanu, lingvistul... Pentru cト Anatol Ciobanu, nトピcut テョn data de 14 mai 1934, este un lingvist romテ「n din Republica Moldova, care a fost ales ca membru corespondent al Academiei de ネtiinネ嫺 a Moldovei. Membru PCUS din 1976. Din alte surse aflトノ:Anatol Ciobanu s-a nトピcut la 14 mai 1934 テョn satul Ruseni, judeネ孛l Edineネ (azi raionul Ocniネ嫗). テ縞冓 face studiile primare ネ冓 medii incomplete テョn satele Donduネ册ni ネ冓 Tテ「rnova, apoi - la ネ歪oala Pedagogicト 窶曖oris Glavan窶 din Bトネネ嬖 ネ冓 la Universitatea de Stat din Moldova. Un テョnceput de biografie care meritト sト fie continuat altfel, pentru ca sト fie interesant. Domeniul sトブ de cercetare cuprinde sintaxa (funcネ嬖onalト, transformaネ嬖onalト, contrastivト), sociolingvistica, lingvistica generalト, cultivarea limbii, punctuaネ嬖a, limbile clasice (latina) ネ.a. Rezultatele obネ嬖nute au fost reflectate テョn peste 600 de publicaネ嬖i, inclusiv opt monografii, zece manuale, 14 materiale didactice, douト dicネ嬖onare ネ冓 circa 600 de articole ネ冲iinネ嬖fice, note, recenzii, articole pentru enciclopedii, rezumate etc. Despre dumnealui eu chiar mト gテ「ndeam sト fac o creionare, pentru cト Nicolae Roibu o are pe a lui テョn ziarul 窶杁impul窶, dar din lipsト de timp, din alte motive, mト consider un restanネ嬖er faネ崙 de dumnealui. テ始 anii 1995 -19975 am avut doi colegi de clasト: Anatol Anghelnici ネ冓 Anatol Petruネ册vschi. Primul, bine merci, a rトノas la baネ冲inト, la Cobテ「lea, al doilea 窶 s-a 窶枋トネトフorit窶, fiind テョngropat aproape de rトヅトツinile stejarului multisecular al lui ネtefan cel Mare, care se ramificト pテ「nト テョn cimitirul satului din deal sau de Sus, cum se mai spune prin pトビネ嬖le locului. Dacト aネ冓 fi テョntrebat cu cine din colegii de ネ冂oalト aネ冓 dori sト mト テョntテ「lnesc la un pahar de vorbト, spuneam: cu Anatol, sau cu Tolea Petruネ册vschi, cu fostul meu coleg de bancト Semion Vテ「zテ「i, colegul Iurie Ciobanu, Nicolae Angelnici, Pavel Lisnic, cu prima Anト ネ冓 cu a doua, pentru cト am avut douト colege Ana 窶 una Ursu, alta Caradjov. Cu Eleonora, Anastasia... Anastasia. Prenumele Anastasia ネ冓 Anastasie reproduc numele greceネ冲i create pe baza termenului ecleziastic grecesc anastasis, folosit ネ冓 テョn epoca precreネ冲inト cu sensul de 窶愿ョnviere din morネ嬖窶, apoi consacrat de bisericト pentru a desemna 窶愿ョnvierea lui Iisus Hristos窶. Aceastト explicaネ嬖e ne-o dト Maria Cosniceanu. Tot de la dumneaei aflトノ cト numele a fost rトピpテ「ndit テョncト din secolul al XV-lea: Anastasia, mama lui Alexandru cel Bun (1408), Anastasia, soacra lui Alexandru cel Bun (1421) etc. Au fost ネ冓 Anastasie, egumen al mトハトピtirii Moldoviネ嫗 (1462). De la acestea au derivat multe forme populare: Nastasia, Nastea, Nトピtトピica, chiar ネ冓 Tasia, Tasea. Astトホi s-a テョncetトκ嫺nit prenumele feminin Anastasia. O purtトフoare a numelui este ネ冓 artista Anastasia Lazariuc. A fost solistト a orchestrei de la teleradio. Atunci am mers cu ea ネ冓 テョntr-un sat de prin pトビネ嬖le Hテ「nceネ冲ilor, de mai aproape de Ialoveni. Se bucura ca un copil de admiratorii ei. Poate din aceastト cauzト a ネ冓 afirmat テョntr-un interviu cト oriunde s-ar afla, artistul nu trebuie sト rupト legトフura de suflet cu admiratorii sトナ. テ始ainte de a se stabili la Bucureネ冲i a avut acolo foarte multe spectacole care exprimau o stare un sentiment. Anastasia se bucura mult cト este solicitatト aici, acasト ネ冓 acolo, tot acasト. A fost la seratele de creaネ嬖e ale maeネ冲rilor Eugen Doga ネ冓 Grigore Vieru, cu care a colaborat. A fost窶ヲ De fapt ea ネ冓 va fi. Cu sau fトビト Constantinescu, dar テョntotdeauna cu fiica Ileana, orice a fi窶ヲ Iar Aleksandr Darciaネ况ili, din Tbilisi, Georgia susネ嬖ne: 窶弃テ「nト la sfテ「rネ冓tul vieネ嬖i voi pトピtra un SMS primit テョn cele mai grele minute pentru mine 窶 din テョndepトビtatul oraネ rusesc Novosibirsk, de la o fatト de 20 de ani cu un frumos nume rusesc, Anastasia: Alik, テョmi este ruネ冓ne de ネ嫗ra mea. Am avut ネ冓 noi, unsprezece bトナeネ嬖, colegi de clasト o Anastasie a noastrト. Care la 14 ani era o Julietト, la 17 o crトナネ崙 sau crトツiuniネ崙, iar la 20 deja soネ嬖a unui consトフean sau pトノテ「nten, cト ce tare mult conteazト cト e de la Cobテ「lea sau de la Coteala, Cテ「ネ冤iネ嫗-Prut, Copiliネ嫗-Vテ「lcea. Anastasia noastrト era o fatト dintr-o familie bunト, dar numeroasト de Sudacevschi. Ea ar fi capabilト sト-mi trimitト SMS-uri, dar nu-mi cunoaネ冲e numトビul de telefon. Numele, altト vorbト, cred cト nu-l uitト, nici pe al meu, nici pe al lui Iurie, Anatol... Anda 窶 femeie stranie, frumoasト, cinstitト, care nu-ネ冓 テョnネ册alト niciodatト窶ヲ amantul. ネ亙 Alexei Marinat, cu un cトブネ de fトナnト din pトパuネ冩i, un ceaun, sare fトビト piper care peste o jumトフate de orト fトツea ca doamna mトノトネigト sト abureascト pe masト, cテ「nd テョi veneau テョn ospeネ嬖e prietenii: Arhip Cibotaru, poet, Gheorghe Marin, ネ册ful de la Editurト, Gheorghe Malarciuc ネ冓 alネ嬖i. Creaネ嬖a lui Alexei Marinat cuprinde un amplu volum de opere literarト ネ冓 publicisticト. Printre ele 窶 romanele 窶弑rme pe prag窶, 窶廡ata cu harネ嫗g窶, nu vト spun cum o chemト. Dacト doriネ嬖 sト ネ冲iネ嬖 sト-i citiネ嬖 romanul. Apoi 窶廴esagerii窶, 窶廚トブtトフorii de noroc窶, 窶廛ragostea din mai窶, 窶廚urajul bトビbaネ嬖lor窶 ネ冓 altele fiind piese de teatru テョnscenate atテ「t テョn ネ嫗rト, cテ「t ネ冓 peste hotare. Am spus de Alexei Marinat, fトビト sト amintesc de Alexei Mateevici. Nu aネ冓 vrea ca sト creadト cineva cト mト fac cト am uitat preotul, poetul, considerat unul dintre cei mai importanネ嬖 scriitori romテ「ni nトピcuネ嬖 aproape de Chiネ冓nトブ. Pentru cト de fapt el chiar s-a nトピcut la Cトナnari, o localitate mai aproape de Tighina, decテ「t de Chiネ冓nトブ. Dar aceasta puネ嬖n ce conteazト. Alexei Mateevici este autorul poeziei Limba noastrト ネ冓 cu aceasta pot sト nu mai spun despre altele. S-a stins din viaネ崙 la 13 august 1917, la Chiネ冓nトブ. E テョnmormテ「ntat la Cimitirul Ortodox Central. Andrei. Este un ネ冓r テョntreg de nume de Andrei テョncepテ「nd cu Galben, academicianul, rectorul, membrul titular テョn peste 10 asociaネ嬖i naネ嬖onale ネ冓 internaネ嬖onale a Rectorilor ネ冓 terminテ「nd, probabil cu Andrei Vartic, care a fulgerat ca un bolid pe cerul Moldovei ネ冓 a dispトビut, tocmai atunci, cテ「nd era mai mare nevoie de umトビul lui. Notez cト un Andrei Okorokov mi-a fost profesor la Facultate, iar istoricul Andrei Galben, rector la o universitate din Chiネ冓nトブ テョネ冓 are alネ嬖 discipoli. De aceea sト-i despトビネ嬖m ネ冓 sト poposim la cel care m-a marcat, m-a afectat m-a ascultat, ca ネ冓 pe mulネ嬖 colegi de-ai mei de la Facultate. Profesorul nostru テョntre 1948-1951 a urmat studiile la doctoranturト la Universitatea din Kiev, specialitatea Jurnalisticト, iar Andrei al nostru Galben atunci abia テョnvトκ嫗 sト meargト copトツel ネ冓 テョnsuネ册a primii ネ兮pte ani de acasト. テ始 anii 1951-1955 este redactor adjunct al ziarului 窶Правда窶 apoi a fost ネ冓 redactor al revistei 窶Дружба窶, 窶Вопросы истории КПСС窶 (1957-1959), Moscova, ネ册f al Catedrei Jurnalisticト ネ冓 Literaturト a ネ歪olii Superioare de Partid de pe lテ「ngト CC al PCUC (Moscova,1965-1975). Ca apoi テョn anul 1975 sト 窶彷ericeascト窶 pe circa 50 de proaspeネ嬖 テョnscriネ冓 la ziaristica Universitトκ嬖i de Stat din Moldova, pe atunci unica universitate cu studenネ嬖 テョn domeniul jurnalisticii. Printre cei circa 50 era ネ冓 Val Buntaru, ネ冓 Ion Diviza, Ion Gurトブ, Ion Mトノトネigト ネ冓, bineテョnネ嫺les eu. Din dicネ嬖onarul istorico-biografic Profesorii Universitトκ嬖i de Stat din Moldova, anii 1946 窶 2001 aflトノ cト Andrei Okorokov era deja angajat la USM din 18 august 1975 テョn calitate de profesor ネ冓 ネ册f-interimar al Catedrei Jurnalisticト, ネ册f al catedrei reorganizate Teoria ネ冓 Prcatica Presei de Partid ネ冓 Sovieticト, テョn cadrul Facultトκ嬖i de Filologie, iar mai tテ「rziu constituind o parte componantト a Facultトκ嬖i de Jurnalism (1980-1987). Profesorul Andrei Okorokov a fost o enigmト interesantト pentru mulネ嬖, テョnsト nu ネ冲iu dacト pテ「nト la urmト cineva a reuネ冓t sト o テョnネ嫺leagト, sト o descifreze. Eu unul n-am avut interesul acesta pe atunici. Ei ネ冓 dacト n-a fost テョn acele vremuri, de ce sト-mi bat capul tocmai acum? Sト-mi risipesc energia窶ヲ Mai ales, cト profesorul テョnsトκ冓 a fost redactor ネ冓 autor al unei monografii: Энергия газетной строки (1985). El a avut de fapt peste 20 de publicaネ嬖i ネ冲iinネ嬖fice, o sumedenie de articole, cトビネ嬖 apトビute la Moscova, inclusiv 10 volume din biblioteca jurnalistului, sau cartea politicト: Patru sute de ani ai cトビネ嬖i ruse (Moscova,1965), toate apトビute テョn limba rusト. Ambii Andrei, indiferent de apartenenネ嫗 lor etnicト, テョn trecut au fost comuniネ冲i. Dar am テョn vizor ネ冓 cテ「ネ嬖va Andrei mai tineri, care nu au plトフit tribut窶ヲ Sau mai bine spus, nu au avut cテ「nd plトフi, fiindcト au venit alte vremuri. Andrei Vartic. Nu-l consider prea tテ「nトビ, dar nici bトフrテ「n. S-a nトピcut la 21 octombrie 1948, Dトハceni, Ialoveni. L-am cunoscut la Teatrul Poetic pe care l-a テョnfiinネ嫗t, deネ冓 este specialist テョn fizicト ネ冓 spectroscopie. Dar era ネ冓 regizor de teatru, actor, publicist, scriitor, cercetトフor ネ冲iinネ嬖fic, filosof ネ冓 promotor al culturii, fruntaネ al miネ冂トビii de eliberare naネ嬖onalト. Am simネ嬖t pe viu arderea lui テョncepテ「nd din anii de studenネ嬖e pテ「nト テョn decembrie 2009 cテ「nd i-a fost acordat premiul anual 窶弖aleriu Cupcea窶 cu menネ嬖unea; regretatului actor, regizor, ex-directorului Teatrului Poetic 窶廣lexei Mateevici窶. Debutul literar テョn presト are loc テョn anul 1974, datoritト protecネ嬖ei acordate de poetul Liviu Damian: publicト テョn ziarul Tinerimea Moldovei o recenzie la cartea de debut a Leonidei Lari, Piaネ嫗 Diolei, apoi un eseu-necrolog despre poetul Leonid Tuchilatu, recenzii la filme, concerte, spectacole de teatru. Despre Andrei Vartic se poate povesti mult, fiindcト a trecut prin multe incertitudini. テ始cト テョn anii de studenネ嬖e este urmトビit ネ冓 anchetat de KGB pentru 窶忻ederi apocaliptice ネ冓 credinネ崙 テョn Dumnezeu窶, precum ネ冓 pentru organizarea unor manifestトビi pro-romテ「neネ冲i. Era specialist テョn fizicト ネ冓 spectroscopie, dar ネ冓 regizor ネ冓 actor ネ冓 publicist ネ冓窶ヲ Publicト テョn reviste bucureネ冲ene ciclurile de nuvele ネ冓 poeme Kinder cu surprize, Noapte de poezie, editeazト cトビネ嬖le: Ospeネ嫺le nemuririi, Catostrofa eliberトビii, Snegur, Fierul 窶 Piatra, Dacii 窶 Timpul, Paravanul dintre actor ネ冓 rol, テ始toarcere la picturト ネ冓 altele. Pe internet editeazト materialele congreselor internaネ嬖onale de dacologie (www.dacia.org), al cトビor co-organizator a fost. Tot pe internet i-a apトビut cartea Studie carpato-dunトビeanト la www.ournet.md/-studie. Vasta, prodigioasa ネ冓 originala activitate a lui a generat opinii ネ冓 atitudini diferite ネ冓 テョmpトビネ嬖te 窶 de la aclamare pテ「nト la huiduialト, de la admiraネ嬖e 窶 la agresivitate, de la extaz 窶 la reticenネ嫺 etc. Un articol vast despre Andrei Vartic gトピim テョn Calendarul naネ嬖onal, 2008, semnat de Vlad Pohilト. Anfisa. Frumoasa tトフトビoaicト cu aネ兮 nume, pe care am cunoscut-o la Moscova テョn Casa Centralト a Literaネ嬖lor s-a supトビat cト n-am invitat-o テョn Moldova ネ冓 s-a テョntors テョn oraネ冰l de pe malurile Volgトナ, テョn Tatarstan. Nu-mi mai scrie, nu mト ネ冲ie... Ce sト fac? Nu fac nimic ネ冓 tac, pentru cト prenumele Anfisa s-a format テョn limba greacト de la adjectivul anthysa 窶榲ョnfloritoare窶. Prin creネ冲inism a pトフruns la slavi, cトパトフテ「nd forma Anfisa. テ始 Moldova prenumele a pトフruns テョn perioada contemporanト ネ冓 se テョntテ「lneネ冲e foarte rar. Iar ce e rar, e ca ネ冓 cum un mトビgトビitar. Amelia. La Floreネ冲i o テョntテ「lnii pe Amelia テ柆rcanu, consilierト a oraネ冰lui. Dar staネ嬖 "fトビト griji". Am sta noi fトビト griji, テョnsト suntem テョngrijoraネ嬖, cum ar spune, cum a spus Vasile Leac. Adicト el a spus: "Toネ嬖 sテョnt テョngrijoraネ嬖" ネ冓 a intrat cu acest titlu de carte テョn colecネ嬖a "NEO". (A se vedea "Toネ嬖 sテョnt テョngrijoraネ嬖"/ V. Leac, - Bucureネ冲i. Tracus Arte, 2010). テ始 2011 l-am cunoscut cテョnd el a venit la Chiネ冓nトブ. Cu mai mulネ嬖 ani テョn urmト l-am cunoscut pe poetul academician Andrei Lupan, apoi pe Anatol Codru, Arcadie Suceveanu, creionaネ嬖 lapidar テョn Ave numele tトブ. Mai este ネ冓 Arcadie Capcelea, originar din satul Izvoare, raionul Floreネ冲i. Originea ex-ministrului Mediului テョmi este cunoscutト, am poposit cテ「ndva chiar la Izvoare, dar din care parte a "Arcadiei" a venit poetul Arcadie Suceveanu sau Artur Reネ册tnikov? poetul Arcadie Suceveanu a coborテ「t din Bucovina, iar securistul moldovean Artur Reネ册tnikov pe bune cト nu a venit de la curtea regelui Arthur al Angliei secolul al VI -lea. Dar oare cum s-ar simネ嬖 poetul Arcadie Suceveanu テョn Arcadia anticト? Eu nu prea ネ冲iu, dar cu vreo ocazie mai specialト am sト-l テョntreb. Poate mi-a spune... Aureliu Au devenit rトピpテ「ndite numele Aureliu ネ冓 Aurelia. L-am cunoscut pe prozatorul Aureliu Busuioc テョncト din anii de studenネ嬖e. Un fiu de-al sトブ, de-o samト cu mine, テョネ冓 fトツea studiile la aceiaネ冓 universitate, numai cト la biologie. テ四 am テョn vedere pe Corneliu Busuioc, care nu s-a apropiat nici pe aproape de テョnトネネ嬖mea 窶徇untelelui窶 tatトネui sトブ. La 50 de ani Corneliu cum vorbea cu treizeci ネ冓 trei de ani テョn urmト, aネ兮 vorbeネ冲e ネ冓 acum. Adicト, preponderent ruseネ冲e. Dar nu Corneliu Busuioc este personalitatea care mト intereseazト, ci Aureliu, tatトネ sトブ. テ始 culegerea microantologie Cartea poeziei, anul 1981 テョl descoperim pe Aureliu Busuioc ネ冓 ca reprezentant al poeネ嬖lor din republica Moldova ai acelor ani. テ司 sunt selectate vreo patru poezii: Sculptor, O negurト albト, Patria, Bilanネ. テ始 pofida acestei selectトビi, totuネ冓 Aureliu Busuioc, octogenarul este cunoscut mai bine doar ca prozator. Ajungテ「nd la o vテ「rstト tomnaticト, maestrul parcト vrea sト recupereze cele ratate テョn anii de funcネ嬖onar literar, de vテ「nテ「tor, pescar. El a pus bine mテ「na pe窶ヲ tastatura calculatorului din care i-au ieネ冓t romanele: 窶廰トフrテ「nd la lunト窶, 窶弃actizテ「nd cu diavolul窶, 窶彜pune-mi Johnny窶 ネ冓 altele printre care e ネ冓 o carte pentru copii 窶廚テ「nd bunicul era nepot窶. Aproape cト nimeni dintre scriitorii noネ冲ri nu se poate lトヅa cu un asemenea palmares ca Aureliu Busuioc, autorul romanelor de succes 窶彜ingur テョn faネ嫗 dragostei窶 ネ冓 窶弑nchiul din Paris窶, care au suportat mai multe ediネ嬖i, fiind traduse ネ冓 テョn alte limbi. Trei piese (窶彝adu ネtefan 窶 テョntテョiul ネ冓 ultimul窶, 1969; 窶慂亙 sub cerul acela窶ヲ窶, 窶弋oate trei anotimpurile窶 (1971), i-au fost montate pe scena Teatrului 窶廰uceafトビul窶 ネ冓 altor teatre. A tトネmトツit ネ冓 el din operele lui A. Blok, A. Cehov, A. Puネ冖in, M. ネ椀lohov. Aurelia Roman. S-ar spune cト a fost odatト o pictoriネ崙-scenograf de cinema, care a absolvit Institutul de Cinematografie din Moscova テョn 1959 ネ冓 din aceaネ冓 an activa la Studioul Moldova-film. テ始 colaborare cu Stanislav Bulgakov a semnat scenagrafia la filmele: Poenile roネ冓i (1960), Serghei Lazo, apoi Ultimul haiduc (1972) ネ冓 la alte filme. A colaborat cu regizorii Emil Loteanu, Valeriu Gagiu, Vasile Pascaru, Vasile Brescanu, Vlad Druk. Aurora (テョn mitologia romanト), zeiネ嫗 zorilor ネ冓 a primelor raze de soare, preluatト de la greci, dupト Eos. テ始 Dacia treci rテ「ul Selenei: 窶廴eri, cu merele roネ冓i ca faネ嫗 cea dulce-a Aurorei, Miネ冂ト テョn vテ「nt frumoasele, mトビi, odorantele roade窶. Axinte 窶 omul admirabil care テョncurcト lucrurile. Axinia. Dar pテ「nト a poposi la numele feminin sト ne amintim de Aurel David, autorul arborelui nemuririi, despre care pictorul Gheorghe Vrabie, dar ネ冓 poetul, cト acest lucru este mai puネ嬖n cunoscut, ne-ar spune multe. Aurel David ar fi テョmplinit テョn anul 2009 75 de ani de la naネ冲ere. S-a nトピcut la 18 iunie 1934, テョn familia publicistului ネ冓 bibliografului Alexandru David. Ar fi ajuns ネ冓 acesta mare dacト窶ヲ Fiul Aurel studiazト la ネ歪oala de Arte Plastice 窶弖. Surikov窶 din Moscova. Se spune cト fiul s-a realizat テョn domeniul portretisticii, dar s-a remarcat prin Arborele Eminescu. Gheorghe Vrabie, cum am menネ嬖onat, are un cuvテ「nt aparte de spus, dar are ネ冓 o poezie dedicatト lui Aurel. Astfel ネ嬖-a fost destinul rテョnduit: Sト treci prin viaネ崙 ca un meteorit, Iar Dumnezeu te-a テョnzestrat cu har Ca sト pictezi icoane-n sanctuar Un Arbore mトビeネ ai zトノislit, Ce s-a proliferat ca prin vlトピtari. Din Arbore crescut-au codrii mari ネ亙 peste mトビi ネ冓 ネ崙ビi s-au rトピpテョndit. テ縞嬖 poartト faima ネ冓 darul necuprins Cu care vitregia destinulu-ai テョnvins. Te-ai afirmat prin voia de-a crea, Elanul ネ冓 dorinネ嫗 de-a pleca ネ亙 prin eforturi susネ嬖nute zi de zi, Lトピテョnd comorile ネ冓 celor ce vor fi!窶ヲ Deネ冓 a fトツut mai multe portrete ale scriitorilor テョncepテ「nd de la Al. Donici, Spiridon Vangheli, Liviu Damian, Alexei Marinat ネ冓 alネ嬖i s-a fトツut remarcat prin stampa 窶廴ihai Eminescu窶, binecunoscut ca Arborele Eminescu, creatト de pictor テョn 1967, la doar 30 de ani. テ始 mod similar, simbolistic, a conceput mai tテ「rziu chipul lui Lev Tolstoi ネ冓 Al. Puネ冖in. テ始 iulie 1984, la doar 50 de ani テョmpliniネ嬖, Aurel David pleacト spre 窶徼トビテ「murile neuitatelor umbre窶 sau la 窶彡ei mai mulネ嬖 decテ「t noi窶, lトピテ「nd dupト sine creaネ嬖i de o incontestabilト valoare, care, fトビト テョndoialト, ネ嬖n de tezaurul clasic al artei plastice contemporane. Post-mortem, Aurel David devine Laureat al Premiului de Stat (1990). ネ歪oala din satul sトブ natal Bardar テョi poartト numele. Am poposit la autorul arborelui, stampa Eminescu. Acum sト poposim ネ冓 la arborele bトフrテ「n, stejarul din Cobテ「lea de unde a venit テョn poezie, nu numai poetul Arhip Cibotaru, ci ネ冓 alネ嬖i. テ始 ziua de 4 ianuarie 2010 badea Arhip al lui Ion s-a stins din viaネ崙. Dar, fiind un poet adevトビat, n-a murit. S-a retras テョn cトビネ嬖le sale. A plecat la Vieru, La Damian, La Pavel Boネ孛, Gheorghe Vodト, Ion Vatamanu窶ヲ S-a stins din viaネ崙 cu o lunト mai テョnainte de 20 februarie, cテ「nd este ziua lui de naネ冲ere. El a vトホut lumina soarelui la Cobテ「lea テョn anul 1935. Dar... 窶朷reau mトツar pentru o clipト Sト vトヅ. Picioruネ册le tale bronzate, Pe fonul tテ「mplei mele argintii.窶 Vト asigur cト acest catren nu-i aparネ嬖ne poetului Arhip Cibotaru. Nu-i nici al meu. E al unui autor, care mai este... Iar Arhip. Iatト cト nu mai este... Ba nu prea am dreptate. El va fi. Va fi cu poezia, cu romanul sトブ ネ冓 cu tot ce a fトツut bine, chiar dacト, nu ネ冓 pentru mine. Vestea despre plecarea poetului Arhip Cibotaru la cei mai mulネ嬖 ca noi, la Grigore Vieru, la Nichita Stトハescu, Dante etc., etc., m-a surprins テョncテ「t nu credeam cト este adevトビat. Pテ「nト la urmト crainicii de la televiziune m-au convins. ネ亙 iatト-mト, pe data de 6 ianuarie テョn holul Uniunii Scriitorilor de la Chiネ冓nトブ. Un consトフean de-al meu ネ冓 al Dumnealui, mai sarcastic ネ冓 cu o dozト de umor mト テョntrebト: da unde-s poeネ嬖i mai tineri? Unde-s scriitorii? - Da eu ce sunt? - Apoi tu eネ冲i tot bトフrテ「n ca ネ冓 Victor Prohin, ca Nicolae Dabija, chiar dacト nu eネ冲i dintr-o generaネ嬖e cu ei. Mト refer la cei tineri-tineri. - Apu, cト de aceネ冲ia nu prea sunt, iar dacト ネ冓 se considerト, sト ネ冲ii cト ei schieazト pe undeva prin Carpaネ嬖 sau stau la botul calului, of, cト tare urテ「t obicei... Sergiu, cト aネ兮 テョl chemト pe consトフean a tトツut, fiindcト preotul zicea... Eram テョn plinト ceremonie funerarト. Se ducea la Domnul poetul Arhip Cibotaru... Acel poet ネ冓 scriitor care le-a テョntins o mテ「nト, care i-a susネ嬖nut pe mulネ嬖 poeネ嬖 ネ冓 scriitori cテ「nd era redactor-ネ册f la revista literarト 窶朦istru窶, ca vicepreネ册dinte al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din republica Moldova (1965-1971). A fost ネ冓 deputat テョn Parlamentul Moldovei (1994-1998). Enciclopedia Literatura ネ冓 Arta Moldovei テョn 2 volume, 1986 mai menネ嬖oneazト: lucrトフor emerit al culturii din RSSM, dar ネ冓 membru al PKUS (adicト comunist), a publicat poezii テョn presa literarト din 1952. Editorial a debutat テョn 1958, cu placheta de versuri Ecoul gliei. Alトフuri de Gr. Vieru, Liviu Damian, Victor Teleucト, Gheorghe Vodト a promovat o liricト maturト, aproape de frトノテ「ntトビile neamului, venind din folclorul nostru autentic. Unele poezii de Arhip Cibotaru au fost puse pe note: a devenit celebrト piesa Salcテ「mii, muzicト ネ冓 voce Tudor Gheorghe. A adus o contribuネ嬖e la dezvoltarea poemului moldovenesc contemporan. Cartea sa de poeme 窶曦erestre窶 (1976) se テョnscrie printre realizトビile de seamト ale genului din ultimile decenii. A mai publicat culegerea de comedii "Sase de dobト" (1981); romanul satiric "Umbra comorilor" (1967). S-a impus ネ冓 ca traducトフor, traducテ「nd din opera poetului rus A. Puskin din al lui Taras ネ脇vcenko, Rasul Gamzatov ネ.a. A fost laureat al Premiilor pentru tineret, de Stat al Moldovei, Cavaler al ordinelor Gloria muncii (1995) ネ冓 Ordinul Republicii (2000). Ultimul volum de poeme ネ冓 poezie, pe care autorul le-a dトビuit copiilor din satul natal, dar ネ冓 celui care vト scrie, este 窶朸ltimul Noe窶, Chiネ冓nトブ, 1999. Aici aネ冓 mai avea ceva de adトブgat, dar mト abネ嬖n, tac, fiindcト filosof aネ冓 vrea sト fiu ネ冓 eu. Fiindcト, deja ieri, am plasat un eseu despre poeネ嬖 ネ冓 artiネ冲i plastici cu numele Arhip pe site proza punct ru, fiindcト azi e 11 ianuarie, ネ冓 e ziua cテ「nd ネ冓 tata s-a dus mai devreme tot テョn audienネ崙 la Dumnezeu ネ冓 tot ploua ネ冓 era pe drum un glod lipicios nu ca テョn anul 2010, ci ca la テョnceputurile de ianuarie fトビト de ninsori cu duネ冦トハie, fトビト de multe altele, care ne-au fost dragi. La テョnceput de ianuarie 2010 mulネ嬖 scriitori ネ冓 poeネ嬖 pe care i-a ajutat pe cテ「nd a fost redactor-ネ册f la revista literarト Nistru ネ冓-au amintit de binele pe care la fトツut Arhip Cibotaru. Iar poetul Andrei Strテ「mbeanu chiar a mトビturisit taina stejarului din Cobテ「lea ネ冓 faptul cト ardelenii テョi cテ「ntト 窶廣u テョnnebunit salcテ「mii窶 ca pe o creaネ嬖e folcloricト, pentru cト o cテ「ntト Tudor Gheorghe ネ冓 e ca ネ冓 cum ネ冤agトビ. Peste aproxitativ un an am scris ネ冓 eu o poezie テョn memoriam, Arhip Cibotaru sau mai bine zis memoriei poetului Arhip Cibotaru publicatト la 4 ianuarie 2011. (vezi. www.agonia.ro). A nins mトκ冂at nu prea frumos cu duネ冦トハie ネ亙 mii de stele au テョmpテ「nzit covorul alb. Departe, dincolo de orizont, Un cテ「ntec cu stele strトネucitoare テョncet rトピare. Parcト テョmi place cト stelele ネ亙-au schimbat locul din cer, Dar ネ冓 din ochii noネ冲rii Care-mi par ca un sfテ「rネ冓t de poezie. Din senin un foc se dezlトハネ孛eネ冲e, Apare din albul imaculat al covorului. El revarsト o luminト palidト De vトパトナ roネ冓i ネ冓 de un violet. Iar niネ冲e valuri mト テョmpedicト Sト rトホbat, sト apar acolo unde visez テ始 faネ嫗 tronului pe lテ「ngト niネ冲e salcテ「mi Care nu mト テョnnebunesc ネ冓 nici nu au emoネ嬖i. Pentru cト-i iarnト ネ冓 aeru-i rece, Ca-n Valea Rece cu un covor de nea, Care acoperト ramuri de gheaネ崙, Ce pot fi vトホute doar pe geam, Cu rトヅトツini adテ「nc ancorate テョn Eternitate! Iar acolo stau inimi テョngheネ嫗te Pe care le vor aprinde, Doar focuri ce ard cu vibraネ嬖i nemトピurate ネ亙 glasuri cu dulceaネ嫗 graiului matern. Marginalizate テョn ultimii ani, Ca o pacoste, ca o poveste cu tragic final テ始 care un Arネ冓paネ parcト apare, Parcト dispare テョn neant. テ始 neantul uitトビii de care se tem Chiar ネ冓 poeネ嬖i cei vii ネ冓 neglijaネ嬖. La 4 sau 5 ianuarie, mi-a sunat Iurie Ciobanu de la Mトビculeネ冲i. Credeam cト vrea sト recupereze, cト nu m-a felicitat la Anul Nou, テョnsト el mi-a spus cト a decedat Anatolie Petruネ册vschi. Am rトピpuns: 窶 s-a stins aproape テョn aceiaネ冓 vreme ca ネ冓 poetul.窶 Bine, dar poetul avea deja peste 70 de ani, nu doar vreo cincizeci ネ冓 doi de ani... Am テョnネ嫺les, ce-ai vrut sト spui, am テョnネ嫺les. Ave numele tトブ ネ冓 numele lui ネ冓 a lui... Axintia 窶 femia plicticoasト care テョmpinge lucrurile la catastrofト. Aida. Femeile cu numele Aida nu te-or plictisi. Ele sunt sensibile, atente, exigente. Au un simネ テョnnトピcut al frumosului, fiind テョnzestrate cu diferite abilitトκ嬖 ネ冓 calitトκ嬖 deosebite, care le fac atrトトトフoare ネ冓 enigmatice. Sunt talentate ネ冓 pot face carierト, atテ「t muzicalト, cテ「t ネ冓 テョn arta plasticト ネ冓 テョn alte domenii. Au un simネ poetic ネ冓 tot ce este frumos ネ冓 sfテ「nt poate sト le aparネ嬖nト. Dar Aida de multe ori nu munceネ冲e, conform studiilor fトツute. De pildト Aida Leancト, soネ嬖a lui Iurie Leancト, vice-prim ministru テョn guvernul Filat ネ冓 ministru afacerilor externe ネ冓 integrトビii europene. Aida preferト sト se evidenネ嬖eze テョn societate. Cu toate cト テョn prezent numele Aida nu prea este rトピpテ「ndit pe la noi, deネ冓, conform unor estimトビi ale astrologilor, numele ei trebuie sト aducト noroc celor din jur. Avram. A vテ「ndut pe maicト-sa ネ冓 pe taicト-sトブ ネ冓 azi trece drept omul pe care la ajutat テョn viaネ崙 Dumnezeu. Subtil sofist, vorbトビeネ care poate sト-ネ嬖 dovedeascト テョn trei cuvinte inutilitatea テョmbrトツトノinネ嬖i, sト窶ヲ Ahile, nume rar, dar personaj principal din 窶廬liada窶, fiul lui Peleu ネ冓 al zeiネ嫺i Thetis. Rトハit de o sトトeatト otrトプitト, a murit テョn faネ嫗 zidurilor Troiei. A fost conducトフor al mirmidonilor テョn campania troianト, s-a distins prin curajul sトブ excepネ嬖onal. テ始 lipsa lui Ahile grecii sufereau o serie de テョnfrテ「ngeri ネ冓 doar moartea prietenului sトブ apropiat, Patroclu, テョl determinト pe erou sト revinト pe cテ「mpul de luptト, cu mai multト furie, fapt ce-l face pe Eminescu sト exclame, テョntr-un vers din poezia テ始 van cテ「nta-veネ嬖窶ヲ, privind cu nostalgie spre trecut: 窶廸u e anticト furie-a lui Achile窶. Andronic Prenume ce reproduce un nume grecesc compus din douト substantive: forma de genitiv andros a substantivului aner 窶枌トビbat窶 ネ冓 nike 窶柧ictorie窶, semnificaネ嬖a numelui fiind cel ce biruie, 窶柧ictorios窶. Cunosc mai degarbト bトビbaネ嬖 cu numele de familie Andronic, decテ「t cu prenumele: Nicolae Andronic, Costea Andronic. テ始 perioada contemporanト circulト ca nume de familie: Andronic, Androne, Andronache, Dron, Dronea. Anton Prenumele Anton provine din latinescul Antonius . La noi a suferit diferite schimbトビi de formト: Anton, fiind forma popularト cu cea mai mare frecvenネ崙, Antonida, Antonia etc. テ始 perioada contemporanト Anton a devenit prenume oficial. Despre rトピpテ「ndirea prenumelor Anton(ie) ネ冓 Andonie ne vorbesc seriile de hipocoristice apトビute pe parcursul secolelor: Tonel, Toniネ崙, Tonea, Andon, Doni, Donea, Doncilト etc. Sト poposim テョnsト la unul dintre purtトフorii prenumelui. La Anton Moraru, bunトバarト. Deネ冓 Anton Moraru la care fac referinネ崙, s-a nトピcut テョn comuna Pistruieni, judeネ孛l Orhei al Basarabiei la 1937, dumnealui considerト cト s-a nトピcut テョn Romテ「nia Mare ネ冓 se mテ「ndreネ冲e cu asta. Eu ce sト fac, dacト m-am nトピcut テョn Uniunea Sovieticト care era ネ冓 mai mare? Anton Moraru este istoric, doctor habilitat テョn ネ冲iinネ嫺 istorice, e autor a pesste 200 de lucrトビi, cトビネ嬖 programe pentru テョnvトκ崙ノテ「ntul istoric universitar ネ冓 preuniversitar, a unei monografii 窶暸nul 1918 窶 ora astralト a neamului Romテ「nesc窶, Chiネ冓nトブ, 1998. Eu ce sト-l テョntreb pe dumnealui? Pentru cト テョl cunosc cト nu e obsedat de ideea de intra テョn politicト, dar de fapt, prin ceea ce face, scrie contribuie la dezvoltarea unei politici. Sト-l テョnteb oare ce dorinネ崙 are? Dar cine nu are o dorinネ崙? Toネ嬖. Numai cト nu toネ嬖 ajung sト-ネ冓 vadト realizatト dorinネ嫗. Deacea eu l-am テョntrebat ce e mai simplu: dacト se considerト un om satisfトツut de viaネ崙? ネ亙 da, ネ冓 nu, a fost rトピpunsul. 窶暸m trトナt o viaネ崙 テョntreagト sub regimul comunist de ocupaネ嬖e窶 ネ冓 din aceastト cauzト nu poate fi mulネ孛mit, mi-a mトビturisit dテ「nsul. Cred cト nu este unicul care considerト aネ兮. Dar mai sunt ネ冓 alネ嬖i... Arcadie, Artina. Mai sunt ネ冓 Arsenie, Artur, Augustin, Aurora. La care dintre aceste nume sト poposim? Nu mト veネ嬖 face sト mト mir, dacト veネ嬖 spune la toate. Dar eu, din anumite motive, poposesc la Augustin ネ冓 la Aurora. Un Augustin este Augustin Viziru, nトピcut pe 7 august 1980 テョn Bucureネ冲i, Romテ「nia, ネ冓 este unul dintre actorii romテ「ni care au debutat de curテ「nd. A facut liceul テョn Bucuresti, la 窶廱ean Monnet窶, ネ冓 a urmat cursurile facultatii A.N.E.F.S. - tenis. Si-a inceput cariera ca antrenor de tenis, antrenor de fotbal, jucator de biliard. A concurat la o serie de concursuri unde a obtinut rezultate impresionante. Este campion Balcanic la biliars ネ冓 numトビul 1 テョn Campionatul Oficial de biliard din Romテ「nia. Sincer sト fiu eu aネ冓 prefera ca pe Andrei Viziru sト-l cheme Augustin ネ冓 sト scriu despre dテ「nsul ネ冓 numele lui. Dar dacト nu e Augustin ネ冓 e Andrei, atunci sト fie ネ冓 sト mai punト pe post la radio cテ「t mai multe emisiuni radiofonice interesante despre scriitori, actori, ネ冓 chiar campioni la Biliard, de ce nu? Un Andrei, este persoanj din "Unchiul fratelui tatei" de Dostoievski. Vadim Derbenev, care a fost cineast, a rトノas テョn istoria cinematografiei moldoveneネ冲i ネ冓 a URSS, care a fost... Valeria Duca, Valeria Dascトネ ネ冓 Valerian Ciobanu, care vom fi... Graネ嬖e lui Valeriu Mトツiucト, cトッテ「lean テョn Chiネ冓nトブ cu afacerea dumisale, a apトビut volumul Ave numele tトブ. Era bine ca sト punト umトビul ネ冓 banul sトブ ネ冓 Vladimir cunoscut テョn Republica Moldova ca Plohotniuc dar ネ冓 Vlad Filat pentru ca sト nu rトノテ「nト テョn istorie ca un PILAT sau alネ嬖 zeci de Vladimiri de care este bogatト Moldova, Republica, vreau sト zic, de peste Prut. Cト dacト, n-a fost sprijinul/suportul financiar necesar nici volumul meu n-a fost aネ兮 de mare, precum se merita ネ冓 cum ar fi fost sト fie bine... Dar despre asta, poate vom mai vorbi, altトヅatト, cu altト ocazie. ネ亙 bine ar fi ca sト fie pテ「nト la potop sau pテ「nト la "Fulgere pテ「nト la potop", a altト carte a mea, din anul 2012, peste 200 de ani de la anul 1812, cテ「nd... ネtiネ嬖 ce s-a テョntテ「mplat? |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy