Despre Franța poți să scrii toată viața fără a epuiza prefața, nici nu ai cum dacă încerci să cuprinzi istoria, cultura și aventura poporului francez în configurarea lumii așa cum o știm. Franța și-a adus un aport considerabil nu numai la imaginea de azi a Europei, ci și la nașterea SUA, evoluția și moștenirea culturală africană, influențarea ideii de libertate în Orient și în mare parte din Asia. Ideea de libertate care a prins contur în Statuia Libertății de peste ocean s-a născut pe malurile Senei, iar căderea Bastiliei i-a dat contur pentru eternitate. În existența pe scena lumii, niciun om sau popor nu trebuie îngrădit sau asuprit. Desigur, se poate scrie mult de o Franță colonială, care nu și-a ținut curat blazonul de civilizație europeană model, dar spre deosebire de alte imperii coloniale, Imperiul francez a căutat să-și repare stricăciunile, daunele aduse altor națiuni sau civilizații. Dacă nu a reușit peste tot, cel puțin a lăsat lumii un remediu cultural inepuizabil, adică și-a spălat cumva păcatele. Cu tot comportamentul jignitor, uneori, la adresa românilor, Franța rămâne și casa lui Brâncuși, Eliade, Hariclea Darclée, Ionescu, Cioran, Naum, Brauner, Tzara, Coandă etc., mulți care se odihnesc în cimitirul Montmartre. Vedeți, e greu să-i menționezi pe toți marii scriitori, artiști, inventatori care au făcut onoare românilor și au fost îndrăgostiți de Franța. Dar cât de mare a fost dragostea asta dintre români și francezi se vede în episodul intrării României în primul război mondial de partea Franței, chiar dacă pe tronul țării aveam un reprezentant al familiei Hohenzollern-Sigmaringen. Și dacă mi-aș lua partea de istoric și v-aș povesti de Neustria și Austrasia, Clovis, Carol cel Mare, Ioana D Arc, Ludovic al IX-lea, al XI-lea, al XIII-lea și al XIV-lea, Richelieu, Mazarin, Napoleon etc., ați zice că vă abuzez cu antichități din acestea bune de muzeu (acum când nu mai avem timp să citim nici eticheta de la produsele cumpărate). Dar câți mai mergeți și prin muzee, măcar să nu o luăm cu experiența din Paleolitic. Acum putem spune și Das is France, o combinație de spirit germano-francez care sperăm să dea o civilizație fără dragoste cu năbădăi!