agonia
english

v3
 

Agonia.Net | Policy | Mission Contact | Participate
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texts by the same author


Translations of this text
0

 Members comments


print e-mail
Views: 10776 .



Paradisul florilor de mină
essay [ ]
Colecția de minerale a lui Constantin Gruescu

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
by [AW ]

2008-01-22  | [This text should be read in romana]    | 



Paradisul florilor de mină

Colecția de minerale a lui Constantin Gruescu
de la Ocna de Fier - Caraș-Severin,
un adevărat paradis al florilor de mină


Adriana Weimer

Florile de mină, aceste frumuseți aproape ireale, sunt identificate în adâncurile pământului și aduse la suprafață spre bucuria și încântarea noastră. Lumea stranie a cristalelor ne seduce prin varietatea de forme și culori; ele au o frumusețe aparte, care fascinează prin diversitatea formelor cristalografice, colorit, irizații, care le individualizează.
Florile de mină pot rivaliza ca valoare cu orice piatră prețioasă, pentru că fiecare e valoroasă prin frumusețe și raritate, prin unicitate chiar; ele pot fi monominerale sau formate din mai multe minerale, care au calități estetice deosebite, datorită concreșterii cristalelor mineralului sau mineralelor, a culorilor, a formelor (habitus), a dimensiunilor de excepție ale unor cristale componente.
Florile de mină se apropie mai mult de artă, pentru că toate criteriile care se aplică la o operă de artă se aplică și în cazul lor; o lume aparte - misterioasă și fascinantă în același timp! Între lumea imaginară și realitate e doar un pas: materia ordonată într-un mineral, cu forme, culori și strălucire; sute, mii de minerale care pot fi admirate, după ce au suportat milioane de ani de transformări în adâncurile pământului!
Florile de mină numite clustere sunt formațiuni de cristale cu un singur vârf, crescute într-o bază comună; pe lângă frumusețea lor decorativă, ele pot fi amplasate în locuri unde se dorește crearea unor vibrații puternice cu efect terapeutic, pentru a purifica mediul de vibrațiile negative, pot fi utilizate în armonizare pe timpul meditației. Florile de mină sunt daruri minunate în casă, ocupanții acesteia obținând prin intemediul lor armonie și cooperare. De aceea, există și o terapie a mineralelor și a rocilor.
Dar cum s-au format florile de mină? În golurile rămase în interiorul filoanelor, denumite geode, au existat condiții particulare de formare și dezvoltare a mineralelor, crescute dinspre pereții geodei înspre interiorul ei, rezultând eșantioane de colecție; chiar dacă s-au format într-un interval de milioane de ani, florile de mină sunt considerate formațiuni tinere. Ele sunt o surpriză a naturii, pentru că geodele în care ele se formează nu pot fi prospectate. Minerii au fost primii care au intrat în contact cu aceste frumuseți, și tot ei, pentru a le putea diferenția de mineralele comune, le-au denumit atât de frumos: flori de mină.
Frumusețea și mărimea florilor de mină au stârnit interesul oamenilor, eșantioanele fiind extrase, aduse la suprafață și păstrate; important este ca aceste valori subpământene nebănuite să poată fi salvate.
Florile de mină sunt puse în valoare prin intermediul colecționarilor particulari și al muzeelor de specialitate.
Muzeul de Mineralogie din Baia Mare este cel mai bogat în ceea ce privește mumărul foarte mare de eșantioane minerale găsite, atât din România, dar cunoscut și pe plan mondial. Florile de mină de la Muzeul de Mineralogie din Baia Mare sunt expuse exact așa cum s-au format, fiind supuse doar unui proces simplu de curățire; eșantioanele minerale găsite, diversitatea de forme sau culori ale fiecărui mineral în parte, combinațiile de minerale, dimensiunea impresionantă, frumusețea sau perfecțiunea unora au dus la recunoașterea mondială a florilor de mină din regiunea Baia Mare.
Un alt mare muzeu al florilor de mină este la Cluj-Napoca, amplasat în plin centrul acestui oraș universitar: Muzeul de Mineralogie al Universității Babeș-Bolyai; muzeul cuprinde cea mai variată și reprezentativă colecție de acest gen din Transilvania. Conceput inițial ca o colecție didactică, un loc de studiu și aprofundare a cunoștințelor pentru studenții geologi și specialiști, Muzeul de Mineralogie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și-a deschis porțile publicului larg din anul 2002, cei mai frecvenți vizitatori fiind elevi din școli generale și licee.
Dar și Banatul se poate mândri cu un uimitor muzeu, un adevărat paradis al florilor de mină: Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului din Ocna de Fier (o mică localitate minieră), județul Caraș-Severin, al colecționarului particular Constantin Gruescu.
Constantin Gruescu s-a născut în data de 12 aprilie 1924, în comuna Dognecea; el poate fi caracterizat, în câteva cuvinte, astfel: de statură semeață, dar blând și înțelept în vorbe. Încă din copilărie, de la vârsta de 14 ani, Constantin Gruescu a început să adune bucățele de piatră și de rocă care i se păreau mai interesante; a fost tehnician miner (zona Banatului Montan e recunoscută ca fiind “patria minelor” - de fier, cupru, plumb, cărbuni); astfel, meseria i-a permis să fie în contact permanent cu adâncul pamântului și, fascinat de primele cristale care i-au căzut în mână, a început să colecționeze, încă din anul 1945 (de aproximativ 53 de ani!), bucată cu bucată, minunatele flori de mină, aceste minuni nebănuite din sufletul muntelui.
La începutul acestei pasiuni, florile de mină adunate încăpeau într-un singur sertar, apoi într-o ladă, apoi într-un dulap; în scurt timp, casa a început să devină neîncăpătoare, iar colecția lui de flori de mină tot mai cunoscută; încet, încet, casa din Ocna de Fier s-a transformat într-o ,,Casă a Binelui", denumire dată de însuși sufletul acestui loc: Constantin Gruescu; astfel că, împreună cu soția lui, s-a retras doar într-o cameră. Acum, la aproape de 84 de ani (pe care îi va împlini în luna aprilie), Constantin Gruescu e sănătos și este convins că această stare de bine și de sănătate îi este dată de sutele de flori de mină pe care le-a strâns de-a lungul atâtor ani. Casa lui este plină cu minerale sau flori de mină, cum atât de frumos sunt denumite.
Astfel, Constantin Gruescu a pus bazele unui început de muzeu mineralogic propriu, pe care și l-a îmbogățit mereu: Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului din Ocna de Fier, judetul Caraș-Severin; acesta a fost primul muzeu particular acceptat înainte de Revoluția din 1989.
Muzeul, amenajat în casa proprie a lui Constantin Gruescu, este vizitat de oameni cu diverse preocupări: de la elevi și studenți de toate vârstele și profilurile, la profesori universitari, de la simpli pasionați de flori de mină, la specialiști în domeniul geologic și mineralogic (până și ex-președinții României, Ion Iliescu și Emil Constantinescu - de profesie geolog - au trecut pragul acestui muzeu). Când intri în muzeul florilor de mină te cuprinde parcă un sentiment de smerenie în fața acestor minunății ale naturii; “Pentru o colecție de o așa valoare, va trebui să se construiască și un locaș adecvat, o mai mare «Casă a Binelui»”, crede, pe drept cuvânt, Constantin Gruescu.
În anul 2005, Muzeul de Mineralogie Estetică a Fierului din Ocna de Fier, prin grija exclusivă a mineralogului Constantin Gruescu, cuprindea peste 2000 de flori de mină, exponate reprezentând întreaga arie de răspândire din România, dar și alte minerale din diverse țări ale lumii, cu care colecționarul a făcut diverse schimburi. Mai mult, Constantin Gruescu a donat din prețioasele sale exponate de flori de mină și altor muzee din țară, dar și multor persoane particulare din țară și din străinătate (în anul 2001, i-a oferit reginei Beatrix a Olandei un eșantion de cuarț roz).
Există săli Gruescu în Banat, la Timișoara (Muzeul Bantului și Universitatea “Tibiscus”), la Belinț (Sala Constantin Gruescu – Muzeul Mineralogic al Banatului de Câmpie, deschis din inițiativa profesorilor Constantin Stan Tufan – din Lugoj - și Simion Dănilă – din Belinț), la Caransebeș și Reșița (Universitatea “Eftimie Murgu”), dar și în țară, la București și Iași (Palatul Culturii).
Cea mai valoroasă floare de mină din muzeul lui Constantin Gruescu este o maclă japoneză a cuarțului, denumită de specialiști “macla Gruescu”, îngemănare a două cristale (cuarț unicat) sub formă de cruce (din imagine).



Fiecare floare de mină din colecția de la Ocna de Fier își are povestea ei, o poveste vie despre misterele, puterile și veșnicia cuarțului, cuarțul atât de pur, de miraculos; toate acestea au fost scrise de Constantin Gruescu în peste 50 de povestiri, așternute într-un volum (de 244 pagini!): imagini ale minții și ale sufletului legate de minunatele lui flori de mină, pe care le iubește cu toată ființa; comori pe care s-a străduit să le facă cât mai cunoscute în țară, dar și în străinătate. În postfața volumului, Ștefan Naciu scrie: “Cartea domnului Constantin Gruescu este o lecție de omenie și generozitate”. Însăși credința lui Constantin Gruescu este aceea că “«titlul» de colecționar serios presupune sacrificiu și multă omenie; adevărații colecționari de flori de mină trebuie să-și pună colecția la dispoziția celor interesați”. Constantin Gruescu, dând din prea plinul sufletului său viață florilor de mină, a scos la lumină adevărate nestemate ale Banatului Montan. În anul 1971, Universitatea de Vest din Timișoara a editat primul album de mineralogie din România, sub directa îngrijire a acad. prof. dr. Ion Curea, originar din Caraș-Severin.
Constantin Gruescu este nu doar povestitor, dar și poet: pe lângă volumul de povestiri despre florile de mină și un roman despre viața pictorului și sculptorului Tiberiu Botlik, a scris și volumul de poezie Sânziene (florile de mină pot fi asociate cu bogăția lui interioară). Poetul german Goethe a fost un mare colecționar mineralog; el a spus despre florile de mină că sunt: “lumină, culoare și vis”.
Colecția de flori de mină de la “Casa Binelui” este unică în țară și reprezintă o adevărată hartă geologică a Munților Metaliferi ai Banatului, a industriei extractive a aurului și fierului, care s-au extras din perimetrul Dognecea - Ocna de Fier - Bocșa încă de pe vremea romanilor: dintre halogenuri, un mineral spectaculos prin perfecțiunea cristalelor și varietatea de culori (violet, verde, galben etc.), este fluorina, prezentă în colecția de la Ocna de Fier; dintre oxizi și hidroxizi, magnetitul și hematitul constituie principalul minereu de fier, exploatat în special în Banat, la Ocna de Fier. Dintre speciile rare de nitrați, carbonați și borate se poate aminti ludwigitul de la Ocna de Fier, minerale descrise pentru prima dată în literatura de specialitate din România.
Aproape 95% din colecția de flori de mină a Muzeului de Mineralogie Estetică a Fierului din Ocna de Fier a mineralogului Constantin Gruescu reprezintă ceea ce pământul a ținut ascuns în adâncurile sale timp de miliarde de ani, până când cineva, dăruit cu acest har, le-a descoperit și le-a scos la suprafață, pentru ochii și sufletul nostru. În florile de mină, Dumnezeu și natura au pus răbdarea miilor de ani, un cumul de energii care le-au dat formă și culoare.
Foarte multe dintre aceste flori de mină, prin raritate, perfecțiune, dimensiuni, parageneză, se ridică la valoare de patrimoniu cultural.

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. poezii
poezii
poezii  Search  Agonia.Net  

Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Privacy and publication policy

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!