agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2007-02-10 | [This text should be read in romana] | Tot citind, テョntテョlneネ冲i lucruri care te pun pe gテョnduri. Nu cト n-ar fi, テョntr-un anume fel, destul de limpezi sau de adevトビate, dar ceva-ceva テョネ嬖 spune cト tu nu le vezi chiar aネ兮. Existト o micト diferenネ崙, o nuanネ崙 care, cel puネ嬖n pentru tine, ar trebui recuperatト. ネ亙 revelatト. Aネ兮, bunトバarト, am gトピit テョn douト locuri diferite, la doi scriitori suficient de deosebiネ嬖 unul de altul, un fel de elogiere a vieネ嬖i ネ冓 a omului care o trトナeネ冲e autentic. Trトナre pe care ei o vトヅ la modul superlativ ca meseria sau profesia de a trトナ. Aceste cuvinte reprezintト de fapt traducerile cuvintelor originale ネ冓 nu e sigur cト, la o adicト, ele n-ar fi putut fi interネ兮njabile. Meseria de a trトナ este titlul dat de editor unui jurnal al lui Cesare Pavese publicat postum, dupト sinuciderea scriitorului, poate pornind de la indiciul cト manuscrisul rトノas purta pe copertト テョnscrisul Secretum professionale. Se pare deci cト traducトフorul ar fi putut spune prea bine ネ冓 profesia テョn loc de meseria. Pavese este un scriitor serios, solemn, aproape sumbru. Viaネ嫗 are pentru el nota unei gravitトκ嬖 inexorabile aflatト テョntre fatalitate ネ冓 o datorie テョntunecatト. La polul opus, Camus vorbeネ冲e despre meseria de a trトナ テョntr-o notト luminoasト, aproape solarト. テ始tr-unul din eseurile sale lirice, Nuntト la Tipasa, exaltト o zi petrecutト cu fervoare テョn peisajul primトプerii algeriene. O zi glorioasト, de テョmplinire vitalト despre care se pronunネ崙, テョn cele din urmト, astfel: 窶愿ョmi jucasem bine rolul. テ士i fトツusem meseria de a fi om ネ冓 de a fi cunoscut bucuria timp de o zi テョntreagト ネ冓 nu mi se pトビea o reuネ冓tト excepネ嬖onalト, ci テョmplinirea pateticト a unei condiネ嬖i care, テョn anumite テョmprejurトビi, ne face din fericire o datorie.窶 テ始 ambele cazuri - profesia sau meseria -, datoria este epitetul subテョnネ嫺les al unei vieネ嬖 depline, autentice. Existト ceva imperios care dト vieネ嬖i o severト asuteritate. Chiar dacト notele ei pot varia pe o scarト largト テョntre mテョhnire ネ冓 bucurie, テョntre penitenネ崙 ネ冓 extaz, existト un accent tonic aネ册zat apトピat pe responsabilitate. Obiecネ嬖a mea viza acest rigorism. Mai bine zis, cele douト cuvinte vorbeau despre viaネ崙 テョntr-un mod care mie mi se pトビea prea テョngust ネ冓 derapテョnd uネ冩r spre un gen de pricepere solemnト. Dar conotaネ嬖ile ambelor cuvinte stトフeau la pテョndト pentru a persifla astfel viaネ嫗. Nu poネ嬖 obネ嬖ne o 窶枋alificare窶 pentru viaネ崙 nici prin ネ冂olarizare, nici prin experienネ崙 pentru ca apoi sト-ネ嬖 exerciネ嬖 imperturbabil o competenネ崙 de expert. Nu poネ嬖 fi declarat deci un profesionist al vieネ嬖i, iar cuvテョntul 窶枸eseriaネ吮 (cel puネ嬖n テョn acestト conjuncturト cテョnd, argotic, cuvテョntul テョネ冓 face de cap) sunト ネ冓 mai rトブ, evocテョnd o anume dibトツie frivolト, vicleanト, aproape interlopト. Viaネ嫗 nu este nicicum un meネ冲eネ冰g ネ冓 nici pe departe o simplト ocupaネ嬖e sau preocupare (care cu acelaネ冓 iz de pseudogazetトビie bトκ冂トネioasト ne-ar ocupa tot timpul). Nemulネ孛mirea m-a fトツut sト caut un cuvテョnt mai potrivit exigenネ嫺lor vieネ嬖i. Exigenネ嫺 care nu cer doar strunjirea テョndelungatト a unor aptitudini, ci mai degrabト formarea gustului pentru viaネ崙, dobテョndirea unui set de atitudini prielnice vieネ嬖i. ネ亙 am optat pentru un cuvテョnt mai modest: テョndeletnicire. テ始deletnicirea este sinonimト cu profesia, meseria, ocupaネ嬖a, dar este oarecum divergentト faネ崙 de ele テョn ce priveネ冲e modalitatea テョndeplinirii. Este o ipostazト a lor mai detaネ兮tト, mai elegantト, de departe mai graネ嬖oasト. テ始deletnicirea nu evocト テョncrテョncenarea muncii, osteneala ネ冓 istovul trudei. Nici テョnverネ冰narea agoniselii sau a cテョネ冲igului. ネ亙, mai ales, exclude agitaネ嬖a necontenitト ネ冓 pripitト a robotelii. テ始 テョnネ嫺lesul テョndeletnicirii se strecoarト o notト de aplecare, de grijト ネ冓 migalト, de consimネ嬖re afectivト la ceea ce faci ネ冓 de テョmpトツare cu ritmurile fireネ冲i ale activitトκ嬖i, dacト nu cumva chiar o savurare a deliciilor テョndelungi ale facerii. Aparent ネ冓 テョn sensul frivol, テョndeletnicirea ar putea fi omologatト cu un hobby sau cu diletantismul. ネ亙 totuネ冓, faptul cト este de obicei taxatト drept o activitate plトツutト de petrecere a timpului liber (eliberat de corvoada profesionalト) nu テョi ネ冲irbeネ冲e demnitatea. De fapt, テョndeletnicirea nu mai face deosebirea テョntre timp (ocupat cu preocuparea) ネ冓 rトピ-timp (rトトaz テョntre preocupトビi, timp furat テョn care テョネ嬖 tragi sufletul ネ冓 respiri liber). Ea este timp pentru trトナt-fトツut fトビト a mai face distincネ嬖a テョntre cele douト, este テョmplinire prin facere. Pentru ea nu existト nimic exterior activitトκ嬖i care sト precipite absurd ネ冓 arbitrar ritmurile, totul se face テョncet, fトビト grabト, テョn voie, pe テョndelete. Este ritmul pe care テョl dorim pentru viaネ嫗 noastrト care ne tihneネ冲e doar atunci cテョnd este bine acordatト la vibraネ嬖a lumii. ネ亙 cテョnd, テョn mod firesc aproape, sublimeazト テョn facere miraculoasト. Cuvテョntul a te テョndeletnici, se vede cu ochiul liber, este un derivat al lui (pe) テョndelete, ネ冓 el o locuネ嬖une aglutinatト: テョn-de-lete, cu o etimologie necunoscutト. Lete mai este cunoscut doar regional ca timp liber, tihnト, odihnト. テ始 felul acesta, テョndeletnicirea ne duce cu gテョndul mai mult cトフre テョnclinare, chemare, vocaネ嬖e decテョt cトフre profesie ネ冓 meserie. ネ亙 cトフre un gen de mトナestrie (mai curテョnd existenネ嬖alト decテョt profesionalト) care depトκ册ネ冲e simpla competenネ崙 ネ冓 implicト multト investiネ嬖e sufleteascト ネ冓 totodatト o gratificaネ嬖e, poate frugalト, dar de o nobilト calitate, obネ嬖nutト prin activitatea テョnsトκ冓. テ始deletnicirea este un mod de viaネ崙, viaネ嫗 テョnsトκ冓 care ネ冓-a atins echilibrul テョn ipostaza sa creatoare. Ceea ce face nota distinctivト a acestui mod de a convieネ孛i cu activitatea pe care ai ales-o este ceea ce Blaga numeネ冲e graネ嬖e eticト: 窶廣 trトナ potrivit unor principii ale spiritului, fトビト a avea aerul cト o faci necondiネ嬖onat - spune poetul -, dト omului un plus de distincネ嬖e.窶 Aceastト nobleネ嫺, frizテョnd adesea gratuitatea, poate fi ネ冓 alegerea celui cei se dedicト scrisului. Cum spuneam テョntr-un text anterior despre gratuitate: 窶霸oate cト una din revelaネ嬖ile esteticului este cト sテョntem pe acest pトノテョnt ネ冓 pentru a zトヅトビテョ zトヅトビnicia.窶 Dedicテョndu-ne unei activitトκ嬖 pe cテョt de inutilト, tot pe atテョt de plinト de rost. |
index
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy