e ziua mamei și nu îmi va cere nimic
va trece cu mămăliga proaspătă printr-o mănăstire
să o poată tăia drept pentru păsări
pentru câinele scorțos
și pentru ea

când eu aveam măsura conștiinței
mama umbla într-o fustă- petrol
scrobea în poartă ochiul soarelui înflorit
să mă aștepte

acum nu-și mai privește decât tăcut nașterile
așteaptă să se stoarcă soarele din apa crăpată
gândind cum sângele ei
va înverzi