[n] Zilele astea au trecut apăsat
ca un tanc pe o alee pavată era creștetul
cerurilor noastre călcat in picioare de atâtea
bălți
de singurătate

[4] Să mai am o singură gură. Tăcerea.

te trezești
ziua dinapoi
cu toate amintirile în poală un pick-up stricat
la început te suspectezi că ai surzit
la ușă bate insistent umbra
apoi te târăște
la biserică

este acolo în capul tău în mâinile
tale
cu glasul șerpuind strâns singurul cutremur
ce a dărâmat vreodata cerurile

[3] Să mai am un singur zid. Aerul.

te trezești
ziua dinapoi
cu toți pașii polog
auzi fiecare mișcare iederele
spânzurând dormitorul


[2] Să mai am un singur os. Iubirea.

te trezești
ziua următoare
și în loc de rămas bun îi zici că noe
nu a construit o arcă ci o ploaie
iar el parează cu cel ieftin
zâmbet că are să facă stop cardiac în timp ce-și așteaptă
copiii la poarta școlii

[1] Să mai am un singur dumnezeu. Uitarea.