O justiție injustă față de identitatea
majorității
Patriarhia Română consideră nedreaptă recenta hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) prin care statul italian este obligat să elimine crucifixele din școlile publice deoarece constituie un atentat la adresa identității religios-spirituale a poporului italian și, implicit, a majorității cetățenilor europeni. Sub pretextul apărării drepturilor și libertăților unei minorități agresive și intolerante față de valorile împărtășite public de către o majoritate creatoare de cultură și civilizație pe continentul european, asistăm din nou la o încercare de minimalizare a rolului și contribuției creștinismului la cultura și civilizația Europei. Această intenție a fost evidentă cu prilejul redactării Proiectului Constituției Europei Unite (2003), atunci când au existat ample dezbateri pentru introducerea unei mențiuni speciale referitoare la rădăcinile creștine ale Europei. Această mențiune nu a mai fost inclusă în textul final al Constituției din cauza faptului că un curent antireligios și autosuficient, sub pretextul principiului neutralității, a dorit cu orice preț să impună o viziune specifică despre ceea ce înseamnă laicitatea puterii de stat. Din păcate, atunci, au fost ignorate total principiile Tratatului de la Amsterdam (1997) care au stabilit în mod expres faptul că „Uniunea Europeană respectă și nu aduce atingere statutului de care beneficiază în baza dreptului național Bisericile, asociațiile sau comunitățile religioase din statele membre”. Prin astfel de hotărâri, inclusiv ca cea a CEDO împotriva statului italian, se remarcă o tendință de uniformizare sub pretextul protejării pluralismului și de exilare a religiei în spațiul privat, așa cum se întâmpla în timpul regimului comunist din Europa răsăriteană, când o minoritate ideologică persecuta credința, tradiția și cultura majorității. Fundamentul creștin al Europei nu reprezintă doar o simplă rădăcină, ci o matrice valorică ce conferă o identitate specifică culturii și civilizației europene, care contribuie la educația și formarea personalității omului cu o atitudine pozitivă și responsabilă față de sine și față de societate, deschisă și tolerantă față de alte religii și alte valori. Apreciem că o societate nu poate exista fără simboluri, iar dacă simbolurile creștine religioase devenite simboluri naționale culturale laice vor fi excluse din spațiul public, alte simboluri (comercial-consumiste, pragmatiste, nihiliste și globalizante) le vor lua locul, aducând cu sine confuzie în loc de convergență și revoltă în loc de respect reciproc.
.
Sursa: BIROUL DE PRESÃ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
Data: 2009-11-23

Oare, trăim vremurile de pe urmă?!!!
La ivirea lui Antihrist, se va instaura cea mai abominabilă apostazie a acestui veac. Biserica lui Hristos va fi crunt prigonită și lovită din toate părțile, iar Antihrist va încerca din răsputeri să o distrugă. „Va fi atunci strâmtorare mare, cum n-a fost de la începutul lumii până acum și nici nu va mai fi” (Mt. 24, 21).
Mulți dintre cei ce nu vor putea suferi chinurile se vor închina lui Antihrist, iar toți cei ce se vor lepăda de Dumnezeu vor purta negreșit semnul 666 „pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte” (Apoc. 13, 16).
Am înțeles din articolul : Duminică, 22 Noiembrie 2009
"Decizia CEDO împotriva crucifixelor din școlile italiene de stat: Se pregătește interzicerea simbolurilor religioase în Europa?"

Cum de curând, plângerea formulată de Soile Lautsi, de origine finlandeză, nesuferind prezența crucii în sălile de clasa școlii publice la care învățau cei doi copii ai săi, este susținută și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
CEDO provenind din următoarele state membre ale Consiliului Europei: Belgia (președinta secției), Portugalia, Lituania (cea mai tânără judecătoare a Curții), Serbia, Ungaria, Turcia, precum și judecătorul reprezentând Italia (Vladimiro Zagrebelski)
Curtea a condamnat statul Italian, întrucât nu s-a arătat dispus să modifice dispozițiile legale reglementând prezența crucifixelor în sălile de clasă, Curtea obligă statul italian la plata sumei de 5.000 de euro daune morale reclamantei.
Oare, să se susține minciuna cu atâta ardoare, de ai crede că e adevăr?
In concluzie această hotărâre prezintă o relevanță specială în contextul disputelor privind prezența icoanelor în școlile de stat și pentru România.
Unde sunt luptătorii pentru a susține cauza Ortodoxiei aflate deja în declin?

- Unde?... printre noi, elevii! îmi răspund nepoții mei : Ovidiu-Andrei, Irina, Ioana, și bobocel de cls. l, Maria.
- Nu vă înțeleg copii! Voi?... Ce fel de luptători sunteți voi?
- Dar, n-ai fost atentă bunico, n-ai văzut la noi pereții plini de icoane ? Sunt expuse la panou, pentru că, sunt pictate de elevii din școala noastră Lipănești!
- Pictate de voi? ... Frumusețile acelea de icoane pictate pe sticlă?
- Da, acele frumuseți, da, acelea sunt pictate de noi, elevii din școala noastră! insistă Irina. Chiar și eu am una pictată, “Maica Domnului cu Pruncul” și foarte mulți elevi care adoră să picteze icoane.
- Da, le-am văzut, chiar le-am privit cu multă admirație, sunt atât de frumoase!!! Nici n-am îndrăznit să cred că sunt pictate de voi. Sunteți niște îngeri de copii !
- Bunico, nimănui nu i se va cere, nici cel mai mic semn de salut, de respect sau de simplă recunoaștere celor care nu le suferă, și cu atât mai puțin să rostească rugăciuni înaintea lor.
- Am înțeles copii, că în Italia, crucifixele sunt impuse prin lege, iată în țara noastră, icoanele au revenit în spațiul școlar prin acțiunea voastră. Consecința condamnării pentru Italia va fi obligarea la abrogarea legislației care impune prezența crucifixelor în școli, pe când România, unde o astfel de obligație nu există, nu poate răpi nimeni dreptul societății de valorile ei. Și nici nu ar putea fi obligată de CEDO să adopte acte normative care să ducă la eliminarea icoanelor din școli.

«Porunca Domnului este de a nu păstra tăcere în vremurile când Credința se află în primejdie.» (Sfântul Theodor Studitul).