am visat un copil dormind pe o pasăre în zbor. pleoapele erau strânse ca niște pumni. pasărea zbura fără să se depărteze de buricul cerului. și mai scotea câte un sunet care în visul copilului se transforma într-un perete.

jos în casele-aluat oamenii se ferecau în iubiri. făceau dragoste de parcă ar fi avut un sergent în cameră. în momentele lor cele mai grele își momeau cu greu jugularele departe de ștreangurile frumos lustruite. chipurile cele mai dragi și le reaminteau doar învăluite în cearceafuri de fum. se pornise și o ploaie care uda chiar și morții. zgomotul semăna cu aplauzele îngerilor spuneau unii.

eu mă prinsesem că visez. am oprit o trecătoare și i-am spus totul. toate secretele și fricile și dorințele. tot. chiar și cum aș fi vrut să fiu tuns de frizer dar nu i-am spus. m-a ascultat cu plăcere chiar dacă la ea acasă suna ceasul și trebuia să se trezească.

apoi am intrat în sala de operație mai ușurat. după aveam să mă văd cu ea. ne dăduserăm întâlnire la vestita pârtia de schi pe care nu o știam. aducea ea totul chiar și zăpada. mi-am zis că trebuia să fiu mai curajos de multă vreme. afară ploua groaznic. în sala de operație erau porumbei cuibăriți. doctorul mi-a zis că trebuia altfel ar fi murit. și dacă mor porumbeii toată omenirea dispare în doi trei ani. dar să nu mă tem. știa el că mă temeam de ghearele lor de lemn.

apoi dădeam mâna cu tot felul de actori scriitori. mă felicitau că intram sau că ieșeam. pe geam vedeam cosmosul și eram fericit. reușisem să prind un bilet la cursa stelară ce mă ducea spre planeta unde era vestita pistă de schi.