și dacă totuși există
ceva nedefinit învârtit în jurul degetelor
ceva care ține întâmplările strâns lipite între ele
ca pe niște copii speriați
aerul tremură în pumn
este acolo ceva mai mult decât pulsul
un gândac pe care-l strivim în carne
până murim cu mirare
zburase deja
n-a fost niciodată acolo mai mult
decât oriunde
și
am reușit să prindem altceva aici
un fel de smoală parfumată care ne-a crescut rezistența
la frumusețe
o potolire a sângelui un dans lent al orbirii
noi atât de pierduți
într-o tristețe uleioasă
curgători prin lucrurile de fiecare seară
alunecoși în fumul orașului în lumina piezișă a străzilor ochilor
în rola unei realități nedevelopate
poate eram aici dar plecați
într-un loc atât de îndepărtat încât am uitat tot în afara cuvintelor
ca niște fii risipitori care nu pot veni decât
odată cu depărtarea
cu amiaza care arde aerul sub lupa luminii
care taie nemilos pământul până la noi