agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-11-06 | [This text should be read in romana] |
Astトホi am primit un mesaj de la o colegト de aici, din Virtualia, de pe NetLog, proaspトフ テョnscrisト pe lista mea de prieteni. Mト invita sト citesc un articol legat de plecarea din aceastト lume a lui Adrian Pトブnescu.
Dat fiind faptul cト de patru ani am テョnceput sト public ceea ce scriu, mi-am fトツut un obicei din a mト documenta, cel puネ嬖n minimal, テョnainte de a テョmi exprima opiniile cu privire la un fapt, un om, o idee. Am procedat ネ冓 aici la fel, doar cト, fiind vorba despre un personaj foarte mediatizat, foarte cunoscut, am considerat cト e cazul sト acord mai mult timp documentトビii. Astfel, am citit articole diverse, publicate テョn cotidiane online, mai mici ori mai mari, cu impact sau impact mai puネ嬖n semnificativ, am citit bloguri, comentarii la articole... Ceea ce am constatat 窶 ネ冓 m-am bucurat sト descopトビ asta pe un blog al unei redactore de la 窶暸cademia Caネ嫗vencu窶 (sic!!) 窶 este cト, peste 90% dinte publiciネ冲i, au uitat ceva esenネ嬖al: Anume, faptul cト, テョnainte de 窶柝oetul窶, 窶枷eniul窶, 窶柬igodia窶, 窶柩ingトブl窶, etc., etc., テョnainte de orice altceva, epitet, adjectiv ori caracterizare, au uitat cト A MURIT UN OM!! Sunt destul de dezamトトit de felul テョn care, covテ「rネ冓toarea majoritate reflectト acest moment, dificil pentru familia celui plecat. Da, dragii mei colegi, din Virtualia ネ冓 de aiurea, テョnainte de toate, aネ嬖 uitat cト a murit UN OM. Aネ嬖 uitat cト, テョnainte de orice epitet, caracterizare, indiferent de coloratura acesteia, existト acel ceva inefabil, intangibil, care face din masa de carne, cartilagii, sテ「nge ネ冓 oase, o Fiinネ崙 omeneascト. Suntem, fiecare dintre noi, dincolo de orice altceva, Fiinネ嫺 omeneネ冲i. Pe cale de consecinネ崙, avem o mulネ嬖me de caracteristici care ne conferト unicitate. ネ亙 spun unicitate, テョn sensul originalitトκ嬖i absolute. Totuネ冓, oricテ「t de unici am fi, テョntre noi existト legトフuri extrem de puternice, invizibile, pe care, oricテ「t am vrea sト le ignorトノ, sト le desfiinネ崙ノ, le putem doar afecta テョntr-un sens sau altul. Spre 窶柞menesc窶 sau spre 窶杪nimalic窶. Iar aceste legトフuri se manifestト fトビト sト ne cearト aprobarea ネ冓 ne fac aparネ嬖nトフori speciei homo sapiens sapiens, de pe planeta Terra, a treia de la steaua 窶朶oare窶... Am vトホut cu stupoare ネ冓 uluialト, recunosc asta, cum majoritatea se repede sト muネ冲e cu furie ori cu fanatism-pro/contra, o halcト, ori mトツar o firimiturト din festinul numit 窶暸drian Pトブnescu窶. Am vトホut mai mult extremism decテ「t omenie ネ冓 テョnネ嫺legerea faptului cト a plecat dintre noi un om, cu toate cele care l-au fトツut ceea ce este ネ冓 ceea ce va rトノテ「ne, atテ「t cテ「t va rトノテ「ne テョn conネ冲iinネ嫗 naネ嬖onalト a romテ「nilor ネ冓 poate, テョn conネ冲iinネ嫗 planetarト. ネ亙 vin acum ネ冓 mト テョntreb eu: Cテ「ネ嬖 dintre cei care s-au grトッit sト テョmproaネ冲e cu noroi ceremonia sumbrト ネ冓 momentul de reculegere ネ冓-au pus テョntrebarea: 窶曚um ar fi fost Romテ「nia fトビト Adrian Pトブnescu?窶. Aceeaネ冓 テョntrebare テョnsト, ar trebui sト ネ冓-o punト ネ冓 partizanii lui fanatici, care spumegト de furie テョmpotriva opozanネ嬖lor, ca ネ冓 duネ冦anii lui. De ce spun asta? Foarte simplu: La ce テョi mai folosesc acum, toate acestea, lui Adrian Pトブnescu? Dar mie? Dar ネ嬖e? Pentru cト, iatト, acum ne aflトノ テョn faネ嫗 unui Adevトビ implacabil, imposibil de schimbat: Din Adrian Pトブnescu, a rトノas doar munca ネ冓 crezurile sale, transformate テョn amprente puse pe noi, ceilalネ嬖, sub diverse forme, テョnトブntrul nostru. Eu, テョn locul tuturor celor grabnici la vorbト iute, tトナoasト ネ冓 spumegトフoare, 窶枦egrabト vトビsトフoriu de sテ「nge窶, vorba cronicarului, indiferent de care parte ar fi, am テョn vedere un moment de reculegere, テョn care sト rトピpund テョntrebトビii: 窶曚e a lトピat Adrian Pトブnescu テョn mine窶 テ始 aceste clipe, dar ネ冓 mai departe, テョn anii care vin, e singura テョntrebare la care meritト sト caut un rトピpuns. Sト cauネ嬖 un rトピpuns; sト cトブtトノ. Toネ嬖. Sine ira et studio.
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy