agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Venus and Adonis ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2013-04-24 | [This text should be read in romana] |
Singurトフatea poate fi abordatト sub multiple aspecte ネ冓, テョn vremurile pe care le trトナm, se vorbeネ冲e tot mai mult despre ea, consideratト fiind atitudine individualト de adaptare sau neadaptare la viaネ嫗 socialト. Din nefericire, se pare cト tot mai mulネ嬖 dintre semenii noネ冲ri apeleazト la aceastト atitudine de izolare mai mult ori mai puネ嬖n motivatト, mai mult ori mai puネ嬖n テョnネ嫺leasト de cei din jur. Aceネ冲i oameni sunt, adeseori, singuratici cu adevトビat, adicト se izoleazト de societate テョn mod voit, preferト sト trトナascト テョn afara evenimentelor acesteia deネ冓 sunt ネ冓 ei, independent de voinネ嫗 lor, parte integrantト a ei. Sunt oameni care doresc ネ冓 decid, テョn cele din urmト, sト trトナascト departe de alte persoane iar atunci cテ「nd nu reuネ册sc テョネ冓 modificト テョntregul comportament astfel テョncテ「t devin singuratici chiar ネ冓 テョn mijlocul familiei lor.
Cauzele unei asemenea stトビi sunt extrem de variate ネ冓 nu pot fi テョnネ嫺lese, din afarト, dacト nu se reuネ册ネ冲e cunoaネ冲erea ネ冓 evaluarea cテ「t mai obiectivト a situaネ嬖ilor concrete care au generat, pentru fiecare individ テョn parte, modificarea stilului sトブ de viaネ崙, a comportamentului sトブ general. De regulト se porneネ冲e de la テョntrebarea: Ce anume l-a determinat sト se adテ「nceascト テョn テョnsingurare? Evident, este greu de aflat rトピpunsul adevトビat atテ「ta timp cテ「t problemele cu care s-a confruntat individul テョn cauzト nu sunt cunoscute ネ冓, テョn aceeaネ冓 mトピurト, nu se cunosc trトピトフurile dominante de temperament ale acestuia, condiネ嬖ile concrete de viaネ崙 ネ冓 fondul caracterial care-i imprimト anumite atitudini faネ崙 de norme scrise ori nescrise. Se spune cト singurトフatea este o hainト grea, chiar foarte grea. Ea apare テョn viaネ嫗 omului pe neaネ冲eptate ネ冓 este テョmbrトツatト, mai mult ori mai puネ嬖n, conネ冲ient. Este adeseori chematト, dar nu doritト. Poate fi doritト, dar insuficient テョnネ嫺leasト, caz テョn care cトブtトビile sunt anevoioase ネ冓 cトナle prin care se poate statornici sunt greu de strトットフut テョn spaネ嬖u ネ冓 テョn timp. Alteori ea apare de la sine prin anumite テョntテ「mplトビi ori evenimente din viaネ嫗 fiecトビui om. Singurトフatea este, dacト vreネ嬖, poarta prin care omul intrト テョntr-o lume a unor anumite tipuri de tトツeri. De multe ori, de-a lungul vieネ嬖i tテ「njeネ冲i, poate, dupト cテ「teva clipe de liniネ冲e ネ冓 de tトツere. Singurトフatea テョネ嬖 oferト aceste daruri. Dacト singurトフatea a ajuns テョn viaネ嫗 ta, テョnseamnト cト acum, mai mult ca niciodatト, ai ocazia sト vorbeネ冲i cu tine, sト petreci mai mult timp cu tine ネ冓, poate cel mai important, sト te asculネ嬖 mai mult. Se intrト テョntr-un anumit tip de tトツere, lumea acesteia fiind nebトハuit de vastト. テ始 alte situaネ嬖i se cautト doar liniネ冲ea. O liniネ冲e necesarト odihnirii trupului sau spiritului, o liniネ冲e fトビト de care omul テョn cauzト nu poate gテ「ndi adテ「nc, nu poate vorbi cu sine ネ冓 nu se poate asculta atテ「t cテ「t ar avea nevoie sト o facト. Poate tテ「nji dupト liniネ冲ea care テョi permite sト desトプテ「rネ册ascト actul de creaネ嬖e pentru care are aplecare, sト realizeze ceea ce ネ冓-a propus. テ始 fine, poate fi liniネ冲ea fトビト de care individul nu poate simネ嬖 prezenネ嫗 lui Dumnezeu, nu reuネ册ネ冲e sト se apropie de El, nu se poate concentra asupra rugilor pe care le テョnalネ崙 cトフre Divinitate ori nu poate asculta vocea dinlトブntrul sトブ, care este semnul cト Domnul テョi vorbeネ冲e... Mergテ「nd cu atenネ嬖e pe linia acestei ultime situaネ嬖i, se observト cト astfel de persoane se hotトビトピc, テョntr-o bunト zi, sト-l caute pe Dumnezeu テョn Casa Lui ネ冓 apeleazト la autoizolarea conネ冲ientト テョn scopul comuniunii cu Dumnezeu. Cu alte cuvinte, este vorba de cトブtarea cトナi prin care se considerト cト se pot purifica spiritual. Ele au convingerea intimト cト au trecut prin clipe de neputinネ崙 datorate suferinネ嫺lor fizice ネ冓 sufleteネ冲i, mai ales, cト a existat テョnlトブntrul lor acea voce care le-a ridicat ネ冓 le-a テョncurajat, voce fトビト de care nu puteau depトκ冓 momentele critice. Nu fug din cauza neputinネ嫺i de a face faネ崙 rigorilor vieネ嬖i dupト anumite reguli statuate de societate. Odatト luatト aceastト hotトビテ「re, merg cu paネ冓 siguri テョn singurトフatea ce li s-a テョnfトκ嬖ネ兮t テョntr-o formト sau alta conネ冲iinネ嫺i lor intime. Nu simt durerea despトビネ嬖rii de membrii familiei ori de prieteni. Nu-i intereseazト nici un fel de relaネ嬖i sociale, indiferent de forma テョn care participau la realizarea, menネ嬖nerea ori dezvoltarea acestora. Se rup total de ataネ兮mentul pe care l-au avut faネ崙 de bunurile materiale ale acestei lumi. Aceste persoane vトヅ doar calea spre Dumnezeu, simt doar atracネ嬖a cトフre locul テョn care pot fi singuri, izolaネ嬖 de colectivitate, izolaネ嬖 de zgomotul de orice fel al societトκ嬖i al cトビor produs sunt. Uitト pテ「nト ネ冓 zテ「mbetul mamei ori al unui prieten(e) sau iubit(e), uitト toate tristeネ嬖le mai mari sau mai mici pe care le-a avut, dezamトトirile ネ冓 bucuriile trトナte. Sunt purtate pe calea aleasト doar de gテ「ndul mテ「ntuirii ネ冓 al slトプirii Creatorului suprem. Este o chemare pe care mulネ嬖mea de oameni din jurul lor nu o テョnネ嫺leg, poate, mai ales dacト nu au ネ冲iut ori nu au descifrat sensul scrierii evanghelice: 窶朞ulネ嬖 chemaネ嬖, puネ嬖ni aleネ冓窶 (Matei: 22, 14). Mulネ嬖 oameni, majoritatea acestora, ネ冓-au pus, la un moment dat, problema relaネ嬖ei lor cu Dumnezeu. Ei テョl cautト pe Dumnezeu, iar El le テョntinde mテ「na, テョi cheamト ネ冓 テョi aネ冲eaptト pe toネ嬖 sト rトピpundト chemトビii. Mulネ嬖 rトピpund la aceastト chemare, dar aproape la fel de mulネ嬖 se pierd pe drum, テョn timp ce alネ嬖i, mai puネ嬖ni, nu dau curs chemトビii invocテ「nd diferite pretexte. Este iubirea Dumnezeului spre care se テョndreaptト ネ冓 iubirea aproapelui pentru a cトビor mテ「ntuire se vor ruga zi ネ冓 noapte pテ「nト la sfテ「rネ冓tul vieネ嬖i. Aici este vorba de un drum uriaネ pe cont propriu, de o hainト pe care nu o vor mai schimba niciodatト ネ冓 de o singurトフate doritト cu suflet テョntreg ネ冓 curat. Dacト nu existト necesitatea sufleteascト, hotトビテ「rea nestrトノutatト de a-L iubi ネ冓 a-L sluji pe Hristos, haina aleasト - singurトフatea tテ「njitト テョn liniネ冲ea mトハトピtirii - nu-l va feri de extraordinarele ispite nici テョn locaネ冰l Domnului ネ冓 se va テョntoarce テョn lume dupト un timp mai lung ori mai scurt, dar multト vreme va fi テョnsingurat テョn casa familiei sale ori テョn cercul de prieteni pe care i-a avut テョnainte de a pleca. A se テョnネ嫺lege cト テョncercトビi sunt multe, dar reuネ冓te sunt mai puネ嬖ne, pentru cト se テョntテ「mplト sト plece oameni pe drumul spre mトハトピtire, spre aネ兮 zisa singurトフate de aici, numai pentru cト nu au putut face faネ崙 luptei pentru existenネ崙 ori rトピpunderii de orice fel テョn familie ネ冓 テョn societate. Nu se pleacト la mトハトピtire dintr-o anume raネ嬖une de ordin existenネ嬖al, ci se pleacト doar cu focul テョn inimト, doar din raネ嬖unea de a-i sluji lui Dumnezeu, de a fi テョn permanentト legトフurト cu Dumnezeu. Este o mare greネ册alト sト fugi de suferinネ崙 ネ冓 acela care o va face, nu va izbuti sト se elibereze cu adevトビat de ea ネ冓 nici sト rトノテ「nト la o mトハトピtire テョn care a crezut cト va gトピi singurトフatea salvatoare. A se テョnネ嫺lege cト, テョn asemenea cazuri, singurトフatea cトネugトビului nu テョnseamnト pustnicie, adicト un loc izolat de lume テョn care cトネugトビul respectiv poate fugi de ascultare, ci presupune 窶柎トナerea voii窶, adicト a voinネ嫺i libere creatト de Dumnezeu. Cu alte cuvinte, pleacト la mトハトピtire acela care are chemare, acela care este conネ冲ient cト 窶柩a mトハトピtire te desfiinネ嫺zi ca personalitate omeneascト ネ冓 te テョnfiinネ嫺zi テョn personalitate テョngereascト窶 (pトビintele Arsenie Papacioc, Despre cトネugトビie). テ始 acest fel cトネugトビul nu se leapトヅト de lume テョn sens exclusiv, el rトノテ「nテ「nd テョntr-o anumitト obネ冲e ネ冓 nici atunci cテ「nd este singur, departe de mトハトピtire ori de schit, ca pustnic, pentru cト el nu desconsiderト lumea. Monahul doreネ冲e binele oamenilor ネ冓 se roagト neテョncetat ca lumea sト fie ajutatト de Dumnezeu ネ冓, テョn acest sens, lumea este permanent テョn inima lui. Apropiatト de acest fel de singurトフate este forma テョnsingurトビii adoptate de o categorie largト de oameni, テョndeosebi femei. Este vorba de acele persoane care au pierdut partenerul de viaネ崙, au pierdut copilul ori mama, au pierdut sora ori tata, bunica ori o altト persoanト de care a fost ataネ兮tト o bunト parte a vieネ嬖i. Pierderea fiinネ嫺i dragi, pierderea aceluia/eia テョn care investise テョntreaga sa raネ嬖une de a trトナ, este de naturト sト-i distrugト テョntreaga ネ嫺sトフurト de vise, sト-l ducト テョn pragul disperトビii, care poate fi manifestatト chiar prin sinucidere, テョn unele cazuri. Deznトヅejdea pune stトパテ「nire pe aceste persoane. Preferト ネ冓 cautト tトツerea, liniネ冲ea de care au nevoie sト-ネ冓 depene amintirile raportate la fiinネ嫗 iubitト ネ冓 pierdutト. Durerea ce pune stトパテ「nire pe sufletul lor テョi face surzi ネ冓 orbi la viaネ嫗 liniネ冲itト, lipsitト de primejdii ori suferinネ崙 a celor din jurul lor, fie ei chiar membri ai familiei, adeseori. Nu mai suportト sト vadト テョn jurul lor oameni manifestテ「ndu-ネ冓 bucuria de a trトナ. テ始 sufletul lor zbuciumat sunt multe テョntrebトビi fトビト rトピpuns. Se テョnvinuiesc fトビト temei, テョネ冓 fac procese de conネ冲iinネ崙, se cred vinovate テョn anumite limite de dispariネ嬖a persoanei dragi. Din toate aceste nevoi se naネ冲e dorinネ嫗 de a se regトピi, de a vorbi cu sine, de a cトブta rトピpunsuri テョn liniネ冲e, テョn tトツere. Ei bine, テョn general, persoanele ce poartト pe umerii lor povara grea a pierderii umane, テョncearcト sト se apropie de bisericト, locul テョn care descoperト liniネ冲e ネ冓 テョnネ嫺legere, locul テョn care simt cト se aflト mai aproape de Dumnezeu, pentru a-l ruga de iertarea pトツatelor ネ冓 primirea fiinネ嫺i iubite テョn lumea veネ冢iciei. Ele participト la slujbele duminicale, la cele ocazionate de fiecare sトビbトフoare creネ冲inト ネ冓 la ritualurile din toate zilele dedicate morネ嬖lor. Principala lor preocupare va fi drumul la bisericト ネ冓 la cimitir, adicト テョn locurile prin care simte cト se apropie de fiinネ嫗 pierdutト ネ冓 テョn care se achitト de obligaネ嬖ile faネ崙 de aceasta de dupト moarte. Se distanネ嫺azト de oamenii din jur, chiar de membrii familiei, prin retragerea din aproape toate evenimentele ce se desfトκ冰rau テョn comun pテ「nト nu de mult. Se retrage テョn sine, suferト テョn tトツere ネ冓 cautト singurトフatea pentru a plテ「nge ネ冓 a se ruga, departe de ochii lumii, uネ冰rテ「ndu-ネ冓 sufletul. Din nefericire, multe dintre aceste persoane aflate la vテ「rste ce le permit refacerea cトピniciei ネ冓, implicit, reテョntregirea familiei, nu au puterea de a テョnネ嫺lege cト viaネ嫗 trebuie respectatト ca dar de la Creatorul suprem, cト trebuie trトナtト テョn dragoste ネ冓 respect atテ「ta cテ「t este datト. Izolarea se prelungeネ冲e ネ冓 capトフト dimensiuni nebトハuite, テョntinzテ「ndu-se uneori pe durata vieネ嬖i ce i-a mai rトノas ネ冓, テョn tot acest timp, participト la viaネ嫗 colectivト, la viaネ嫗 societトκ嬖i, doar acolo ネ冓 atテ「t cテ「t prezenネ嫗 sa fizicト este necesarト, fトビト a fi activト la hotトビテ「ri ネ冓 decizii. テ始 aceastト situaネ嬖e putem introduce ネ冓 acele persoane care au テョmbrトκ嬖ネ兮t singurトフatea テョn urma actului de divorネ. Pentru o parte dintre acestea despトビネ嬖rea este un eveniment traumatizant, peste puterile lor, mai ales atunci cテ「nd soネ孛l/soネ嬖a a fost de bunト credinネ崙, ネ冓-a iubit partenerul de viaネ崙, nu a prevトホut cト este posibilト ruperea definitivト a relaネ嬖ei ネ冓 rトノテ「ne debusolatト, incapabilト sト-ネ冓 reorganizeze viaネ嫗. Preferト singurトフatea. Lipsa de テョncredere テョntr-un alt partener dominト ネ冓 descurajeazト. Sunt cunoscute numeroase acte de divorネ テョn ultima perioadト de timp. Noile valori ce au fost impuse de o libertate greネ冓t テョnネ嫺leasト, de un libertinism care テョncalcト principiile morale, ale bunului simネ, ale educaネ嬖ei cトパトフate テョn copilトビie, stau la baza unor relaネ嬖i necorespunzトフoare テョn cトピnicie. Ambiネ嬖ile nemトピurate, orgoliile nejustificate, lipsa dragostei reale ネ冓 al respectului dintre soネ嬖, slトッiciunea manifestatト テョn faネ嫗 numeroaselor ispite, sunt doar o parte din cauzele care conduc la destrトノarea familiei. Divorネ孛l a devenit cu adevトビat un fenomen social ネ冓 se manifestト, cu precトヅere, la o anumitト clasト socialト, respectiv la cea テョmbogトκ嬖tト peste noapte ネ冓 mト refer aici la 窶枸oda窶 divorネ孛rilor spectaculoase ce survin テョn cuplurile 窶柧edetelor窶. De aici derivト ネ冓 caracterul social al singurトフトκ嬖i care urmeazト din partea unor persoane. Dupト o perioadト de viaネ崙 conjugalト fトビト probleme, fトビト lipsuri financiare, persoana テョn cauzト abandoneazト ori nu ネ冲ie, nu cunoaネ冲e cum trebuie organizatト lupta la care trebuie sト se angajeze pentru a-ネ冓 reface viaネ嫗, pentru a trトナ テョn demnitate, pentru a avea familie, a procrea, a creネ冲e ネ冓 educa urmaネ冓. Se retrage din cercurile frecventate anterior. Se ruネ冓neazト, poate, de pトビinネ嬖 ネ冓 rude, de prieteni. Se refugiazト ネ冓 abandoneazト orice plan de viitor. テ始tre aceste repere se situeazト, oarecum, soネ孛l/soネ嬖a care din varii motive trトナeネ冲e テョn singurトフate. Viaネ嫗 de cuplu este terminatト. Anumite principii morale, grija comunト privind viitorul copiilor iubiネ嬖, poate, テョn egalト mトピurト de ambii pトビinネ嬖, ori anumite interese de ordin financiar, テョi determinト sト rトノテ「nト テョmpreunト, sト nu divorネ嫺ze deネ冓, テョn plan sentimental, au devenit doi strトナni. Singurトフatea テョn doi este, firesc, cea mai cruntト stare pe care cineva o poate simネ嬖 ネ冓 o poate suporta cu stoicism, conネ冲ient, dupト ce テョnネ嫺legerea, sentimentele, bucuriile ネ冓 necazurile au fost テョmpトビtトκ冓te テョntr-un climat de liniネ冲e, テョn armonie ネ冓 テョnネ嫺legere sufleteascト. Lipsa comunicトビii, rutina, interiorizarea unuia din parteneri ori a amテ「ndurora, instaureazト テョnsingurarea ネ冓 face loc repulsiei ネ冓 urii, テョn unele cazuri. Nu gトピesc soluネ嬖i ori nici nu mai cautト. Sunt obosiネ嬖, simt cト nu s-ar mai putea suporta dupト o eventualト テョmpトツare. テ始 gテ「ndul fiecトビuia se nasc scenarii ネ冓 imaginaネ嬖a fiecトビuia poate descoperi motive suficiente, 窶枹erioase窶, pentru anularea posibilitトκ嬖i la revenirea vieネ嬖i normale de cuplu. Unde dragoste nu e窶ヲ, nimic nu e! Excluzテ「nd prin テョnネ嫺legere divorネ孛l, fiecare se adテ「nceネ冲e テョn singurトフatea lui deネ冓, テョn public, apar ca doi soネ嬖 ce se iubesc ネ冓 se respectト. テ始torネ冓 acasト, sunt doi strトナni. Pトビinネ嬖i ネ冓 copiii nu trebuie sト simtト. Aceasta este singura grijト comunト a lor. テ始 rest, fiecare trトナeネ冲e cum poate. Nu-ネ冓 テョmpart averea, dar veniturile nu se mai consumト テョn comun窶ヲ O altト formト de singurトフate este cea generatト de atitudinea asumatト a celui ce se autoizoleazト vremelnic テョn ideea obネ嬖nerii unui climat propice realizトビii unui act de creaネ嬖e: literaturト, muzicト, sculpturト, picturト etc. El nu se poate concentra asupra lucrトビii sale テョn tumultul vieネ嬖i cotidiene. Relaネ嬖ile ネ冓 obligaネ嬖ile familiale ori spaネ嬖ul adesea insuficient nu-i asigurト liniネ冲ea de care are nevoie. Este nevoit sト-ネ冓 テョmpartト timpul テョntre lucrarea ce ネ冓-a propus sト o realizeze ネ冓 trebuinネ嫺le oamenilor care-l テョnconjoarト, indiferent de calitatea ori de bunele lor intenネ嬖i. Ruperea momentelor de inspiraネ嬖e ネ冓 segmentarea silitト a timpului de lucru テョi creeazト o stare de disconfort acut care, adeseori, テョl テョndepトビteazト de la masa de lucru. テ始 aceste condiネ嬖i forネ嫗 sa creatoare scade vizibil iar el, ca autor, se poate bloca pe o perioadト mai scurtト ori mai lungト de timp. Reluarea lucrului nu テョnseamnト ネ冓 pトピtrarea calitトκ嬖i. Ideea iniネ嬖alト, cel mai bine aleasト la テョnceput, revine deformatト, fracネ嬖onatト, neテョnchegatト, aspect care poate provoca renunネ嫗rea la proiect. Sunt aspecte ネ冓 situaネ嬖i care-l determinト la テョnsingurare, chiar dacト aceasta nu presupune ruperea de lume. Autorul se rupe doar de anumite manifestトビi ale semenilor sトナ ネ冓 anume de acelea care-l テョmpiedicト, テョntr-o formト sau alta, sト creeze, sト ofere aceleiaネ冓 lumi rezultatele muncii sale. Dar acest aspect nu ne テョndreptトκ嫺ネ冲e sト considerトノ cト singurトフatea, cトブtarea ei cu disperare uneori, este un fenomen social. Ea este apanajul creatorilor de orice fel ネ冓 nu capトフト caracter de permanenネ崙. テ始 plus, nu este de naturト a deregla ori anula relaネ嬖ile sociale テョn angrenajul cトビora este cuprins cel テョn cauzト. Repet, despトビネ嬖rea aparentト de lume este vremelnicト, iar rezultatul final al muncii sale, テョn condiネ嬖i de singurトフate relativト, este テョn folosul societトκ嬖i pe care o reprezintト. Personal, am cunoscut mai multe forme ale singurトフトκ嬖i, mai puネ嬖n pe cea テョn doi. Apropiindu-mト de Dumnezeu am meditat mult, am vorbit cu mine テョnsumi, m-am judecat ネ冓 m-am autoflagelat. Mai apoi, m-am テョnトネネ嫗t la テョnネ嫺legerea lucrurilor care mト depトκ册au pテ「nト テョn acele momente テョn care am pierdut persoana cea mai dragト, mama copiilor mei, dar ネ冓 cu テョnネ嫺legerea acelor stトビi de fapt, noi ネ冓 cu implicaネ嬖i importante, apトビute dupト moartea ei. Credinネ嫗 ネ冓 speranネ嫗 m-au ajutat sト mト テョnarmez cu rトッdare ネ冓 cu forネ嫗 necesarト テョntテ「mpinトビii ネ冓 rezolvトビii problemelor grele pe care viaネ嫗 mi le punea テョn faネ崙. Mi-am ネ嬖nut copiii aproape, maturizaネ嬖 ネ冓 ei peste noapte, asigurテ「nd continuitatea vieネ嬖i テョn familie sub toate aspectele. Am pトピtrat puネ嬖nele relaネ嬖i de prietenie care au rトノas テョn urma acelei zile blestemate ネ冓, mai ales, dupト ieネ冓rea la pensie. Odatト cu plecarea copiilor la studii ネ冓 rトノテ「nerea lor departe de mine, la locurile de muncト pe care le-au ocupat prin seriozitate, hotトビテ「re, pregトフire ネ冓 corectitudine, singurトフatea m-a テョmbrトκ嬖ネ兮t mai puternic. Lianele ei mト cuprindeau ネ冓 mト sufocau. Eram テョn pericol. Nu ネ冲iam cum sト-mi clトヅesc noul mod de supravieネ孛ire. M-au sprijinit copiii de data aceasta ネ冓, evident, nu pot sト nu remarc, providenネ嫗. M-au テョnvトκ嫗t sト lucrez pe computer ネ冓 sト-mi fac prieteni virtuali. Am テョnceput sト creez. Integramele au fost テョn prim plan, multe din ele fiind publicate テョn ziare ネ冓 reviste, apoi poezii rトホleネ嫺 ネ冓, mai tテ「rziu, proza. Am primit sprijin ネ冓 susネ嬖nere moralト de la prietenii virtuali, テョndeosebi de la cei, テョn vremea acea, care lucrau la ziarul 窶曷urnalul Naネ嬖onal窶, テョntテ「ii mei cititori, pテ「nト sト treacト la postarea materialele oferite de mine. Am テョnceput sト particip la evenimente de tot felul, inclusiv literare, dupト ce cテ「ネ嬖va ani am stat ネ嬖ntuit テョn camera mea citind, scriind ori privind micul ecran, meditテ「nd, oblojindu-mト fizic ネ冓 moral. Singura activitate fトビト goluri a fost cea legatト de bisericト. Prezenネ嫗 テョn lトツaネ冰l Domnului, din ce テョn ce mai activト, mi-a dat curaj, mi-a dat forネ嫗 sト rup lanネ孛rile テョnsingurトビii ネ冓 sト ies テョn lume cu fruntea sus, lacom sト cunosc, sト vトヅ, sト aud. Am pus piciorul テョn prag ネ冓 am stat de vorbト cu soネ嬖a mea, 窶柧irtual窶, dacト se poate spune aネ兮. I-am cerut iertare ネ冓 i-am explicat テョn felul urmトフor: E multト vreme de cテ「nd te-aネ冲ept テョn prag ネ亙 numトビ picuri ce-n streネ冓ni curg ネ冓rag, Cu gテ「nd adテ「nc spre toamnele trecute, Cテ「nd ne jucam prin frunzele cトホute. E multト vreme de cテ「nd m-ai pトビトピit, Lトピテ「nd テョn urmト un suflet rトフトツit, Cu dor, cu dragoste neテョmplinitト, Rトノas plテ「ngテ「nd pe-o cale pustiitト. E multト vreme テョn singurトフate, テ始 drum テョnchis de vテ「ntul care bate, テ始 nopネ嬖 pustii lipsite de iubire, テ始 care gテ「nd se tテ「nguie-n neネ冲ire. E multト vreme... ネ冓 mi-am luat mireasト Sト spele rトハi ce dragostea le lasト, Sト-mi lumineze calea spre noi iubiri ネ亙 paネ冓 sト-mi smulgト din alte rトフトツiri. De multト vreme... sufletul テョmi plテ「nge, テ始treg trecut nu poate sト alunge. Sunt amintiri ce nu se vor plecate Ori altele ce nu pot fi uitate. De multト vreme... mト テョmpac cu soarta ネ亙 larg deschid ogrトホii mele poarta Sト-mi ducト dor, cum val テョnghite marea Sト-l macine mireasa mea, uitarea... Din acel moment m-am simネ嬖t total liber, avテ「nd テョncuviinネ嫗rea ei. ネtiu! O parte din cei care citesc aici nu mト vor テョnネ嫺lege. Vor zテ「mbi afirmテ「nd cト exagerez ori cト glumesc. Nu este aネ兮. Sunt aici ネ冓, iatト, am putut sト scriu aceste rテ「nduri pentru ei, cu inima ネ冓 braネ嫺le larg deschise prieteniei, respectului reciproc ネ冓 テョnネ嫺legerii. Poate cト, deネ冓 nu aネ dori, unii dintre ei au nevoie de experienネ嫗 mea, de cele テョnvトκ嫗te din テョntテ「mplトビile ネ冓 greutトκ嬖le vieネ嬖i. Sunt aici ネ冓 vト pun la dispoziネ嬖e aceste gテ「nduri scrise cu maturitatea ネ冓 seriozitatea care mト caracterizeazト. Doamne ajutト!
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy