1.A fi integral în clipa „acum” creează un spațiu personal prin care mă mișc în armonie cu gândurile proiectate înspre viitor.

2.Unele spații individuale se intersectează cu altele, iar aria coincide cu destinul.

3.Nefiindul creează un spațiu mort prin care se mișcă nimicul, iar în miezul lui există miriade puncte ce așteaptă geneza.

4.O idee zgârâie cu ghearele conceptelor un intelect ce-și crește arborescența judecăților într-o minte scuturându-și erorile în real.

5.Eu stau în interstițiul dintre cuget și intelect și admir spiritul ce absoarbe monade, le preface în substanță psihedelică și le împrăștie în lume.

6.Târfele profanează templul credinței prin interacțiunea nudă și imundă dintre corpuri și-și infestează sinele cu lubric, dezvirginând spațiul privat al intimității personale.

7.Ochii știu să intuiască în estetica femeilor o arhitectură a proporțiilor optime.

8.Instinctele, descătușate din coercițiile prejudecăților, caută eliberarea deplină prin defularea dorințelor sexuale.

9.Dincolo de perceptibil se întinde esotericul ce închide clipele în sfere de nefiind colonizând lăuntricul ființei cu o multitudine de corpusculi ai deșertăciunii.

10.În miezul iubirii stă sinele electrizat de pasiuni, a cărui esență înglobează frumusețea ideală, însă omul realist desface pojghița ce acoperă frumusețea pură și perenă și pătrunde în imanența ei, acolo unde femeia se dezvăluie fără simulacrele subiective ale falsului parazitând rațiunea pendulând între adevăr și minciună.

11.Eu și spiritul luptăm să cucerim viața.