am adus cu mine trenul care zguduie vremea
am golit peroanele de fantome vara a coborât în arome din floarea prinsă în păr
rotația pământului eliberează curcubeiele din iarbă ridică poduri între supernove
îmbrățișări alcaline țes pânza de păianjen a setei recuperate din artere
ca să m-apropii de tine ascund ceasurile în subsolul unei cangrene
dau startul ochilor să developeze camerele în care n-am avut curaj să intru
cuvintele de ieri atrofiate cad frunze uscate să-ngrașe noul pământ al făgăduinței
defrișează depărtarea păduri seculare între vertebrele noastre se creează alianțe secrete
în fiorduri mirifice migrează din epidermă fluturii
în pagodele celulei mareele adună cioburi de vise cosmice construiesc insule
vitralii în catedrala fericirii
licuricii încă brodează voluptăți străvezi în vârful falangelor repară semafoarele atingerii
dorință virgină așteaptă să-și deschidă petale în cromozomi codați în aceeași magie

anorexia de tine e vindecabilă
spun radiologii celești scanarea în filtru de flăcări
și respirația sferică irumpe

capătul călătoriei
gara ultimă

unica