printre dinții ei curge orașul
cea cu timp cea minuțiosa în căutare

oare dacă învârt firele de lumină pe care ziua se surpă
această bestie duioasă
voi găsi rădăcina din care se pot extrage
mecanismele obsesiei noastre de a ucide

atunci când ne iubim scoatem cuțitele din fiecare cuib al dragostei
atunci când ne urâm privirea nostră alunecă tăișul bun al poftei
sau în distanța acordată luciul care din întuneric ascuțit se reiterează