azi m-am hotărât să fac așa cum făceai
nu de mult
te logai și-mi scriai tot ce mintea refuza să arunce
la coÈ™
mă recunoșteam în lucrurile considerate prea mult
în depășirile riscante sau ieșirile în decor
ale unui suflet promis
din culturi scandinave
unde sunt munți de zăpezi spiritul pare liber
cenușiul marxist se pleacă în fața
roșului plin al anotimpului cald
în fiecare zi suntem dragoste
în fiecare dragoste există o zi pusă deoparte pentru clipa
când iubirea se recunoaște învinsă
la treizeci de ani poți râde de viață
și totuși nu pot uita
așa cum un soldat tresare când luna apare la ora trei
după ceasul potrivit sa nu sune
mă recunosc în slujba ținută cu ocazia
plecării din lume a Domnului
cum crezi
peste o sută de ani cine va iubi mai frumos
vei împleti trei feluri de flori
și tămâie albă
deși nu-mi place să spui
că-i pentru sufletul mortului