agonia english v3 |
Agonia.Net | Policy | Mission | Contact | Participate | ||||
Article Communities Contest Essay Multimedia Personals Poetry Press Prose _QUOTE Screenplay Special | ||||||
|
||||||
agonia Recommended Reading
■ No risks
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2021-11-30 | [This text should be read in romana] |
O fi şi-o păţi, până s-or nimeri
Frunzele de tei să cadă Chiar când inima mea începe să vadă În fiecare frunză, o amintire Şi-o bucurie, din inima ta Pe farul meu, de-ar fi să jur Clipele mele s-ar aduna toate Cu clipele tale şi împreună ar face Noduri de suflete calde Lărgim peisajul un pic Să se simtă mai bine că-i sărbătoare Zi ploioasă, de stat în casă În poziţia pisicii, la fereastră, Sau în pat, lenevind la un careu De cuvinte rătăcite, încrucişate Deşertate din deşertul deşertăciunilor În mijlocul cărbunilor pe care cade-o scânteie Din raza stelei căzătoare spre mare Născându-se o insulă nouă, în arhipelag, Motiv pentru ultimul prag În spaţiul lui Niciodată-Atunci Devenit Întotdeauna-Acum Azi ţi-am cerut cărbune şi creioane să-ţi desenez Ultimul şi penultimul meu crez Poemul care se plămădeşte Acum este pus la dospit Creşte, creşte, creşte Până când cineva se trezeşte Şi citeşte: Nici nu mi-am dat seama cum şi când Mi-am luat flanela de lână Împletită de tine special pentru mine M-am trezit cu ea pe pieptul meu În vreme ce tu căutai O rimă pentru bâldâbâc Cu cărţile-n braţe Şi cu „Aceeaşi mare” Scrisă pe jumătate Pe raftul lui Picasso Stau şi ascult cântecul dimineţii Concertul de la ora cinci Dat de o sfârlugă de cintezică Un Corb al lui Aurică Şi Cioara Dorinei de la Timişoara Cu care stau de vorbă mai mult Dimineaţa, la prima cafea, şi seara Dacă-mi deschizi tu rubrica comentariului Voi posta astă-seară ceva de genul Acum, pentru altădată Dacă nu, voi posta mâine la mine-n rubrica La ce te gândeşti? Azi, ploaie mare, ca de vară De dimineaţă până spre seară Apoi a ieşit curcubeul Mamă, mamă, mamă Ce curcubeu viu colorat La mine-n atelierul de la pescărie Pânzele albe s-au umplut de portrete Portretul Păsărarului a ieşit din ramă În locul lui, acum stă, portretul tău, mamă... Cu toate amintirile adunate de jur-împrejur Pe plaja cu suflet, sub curcubeul trecător Se lucrează încă la piramida de nisip Acum, pentru altădată... “Vorba aceea” este Vorba mamei de la Timişoara... Când se apropie seara Şi “amurgul devine albastru” Luna, Soarele, stelele şi cerul ne sunt toate Mult mai aproape decât Jumătate de Infinit Cei plecaţi se întorc în amintirile dintâi Coarda subţire cântă cântarea “Mai rămâi” Aşa se făcu cerul albastru de azur… Aveam în Catedra de Matematici De la Academia Mircea cel Bătrân Tot felul de sfinţi şi de sfinte Andrei, asistentul lui Memet Gheorghe, asistentul lui Ilie Ion, Ioan, Ştefan, Vasilica şi Gavrilă Lista se extinde cu Maria-Bibliotecara Care dirija lectura Şefului de Stat Major Mare iubitor de poezie Atmosfera între civili şi militari era De respect şi admiraţie reciprocă Până la invidie... Lui Andrei îi spuneam Păcală Până-n ultimul moment când Ne-a păcălit pe toţi şi-a plecat În griuri rafinat colorate, Portretul este gata în mintea mea Azi, de ziua Sfântului Andrei Din toate părţile, mare bucurie De la librărie, Ana îmi scrie “O mare parte din cărțile cerute au fost puse deoparte pentru dumneavoastră. "Poemul care se împotriveşte" de Traian T. Coşovei nu se găsește la noi în rețea, iar "Călătorie în jurul omului" de Alexandru Stermin a fost comandată. Zi frumoasă, Ana” Constanţa, Marţi, 30 Noiembrie, 2021
|
||||||||
Home of Literature, Poetry and Culture. Write and enjoy articles, essays, prose, classic poetry and contests. | |||||||||
Reproduction of any materials without our permission is strictly prohibited.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Privacy and publication policy