Nu stau astăzi deloc la hotel Oasis,
nu stau nici la Frigiliana, Nerja, Malaga
în vreo cameră cu vedere spre Sierra Nevada,
stau într-un centru, ca însoțitor, Sancho
Panza al lui Don Juliano Quijote de Maia,
nu de Mancha, Maia fiind undeva
prin Bărăgan la 80 km de București —
are colegul de la 208 un somn ca de prunc,
a fost s-o vadă două zile pe Dulcineea,
prima soție, de la care are o fiică de 29
de ani, despre care nu știa că a terminat
nu demult Dreptul, a luat un Rent-a-car
și a parcurs 400 de km să le vadă
în cetatea Alicante
pe-amândouă, soția și-a refăcut viața
c-un bărbat portughez, cu-n Figo mai mic,
dar și Don Juliano are 1,83 m, aproape
cât Figo, ce să zic la centrul catolic,
numit pompos Cristo Rei (al Regelui Crist),
unde însoțim elevii de posticeală
să facă practică în domeniu prin Spania,
este mișto și nu prea, mie-mi place hrana,
dar nu e voie să vorbim tare, m-a certat
doamna șefă de grup din Miercurea Ciuc
aproape de ora 8, micul dejun, vorbeam
pe canapeaua din hol luni, îmi sucisem
rău piciorul drept, puteam să-l clintesc
doar în părți, la dreapta, stânga,
nu puteam să-l îndoi din genunchi,
nu puteam să pun greutate în mers pe el,
o fi crezut că eram Ovidiu și protestez
că n-am dreptul să capăt de La Cucina
o cafea pe la șase, nu au aici bancomat,
că-i prea scump să dai taxă primăriei,
pusesem picioarele pe brațul canapelei,
crezuse madama ciucană abia decolată
că aici o fi stabiliment de nebuni cu gratii
obloane metalice rabatabile la geamuri,
nu știa de ce pocnesc mereu ușile închise,
credea că umblă unul dintre bucureșteni
cu pocnitori ori sparge pungi de ambalaj,
i-am zis să tacă, nu vede ce durere am eu,
i-am recomandat să-și ia dopuri de urechi,
uite, și-acum sforăie Don Juliano Quijote
în pat când pe-o parte, când pe alta,
mă simt Marin Moraru
lângă Toma Caragiu în altă
monstruoasă operațiune zi-noapte,
o să-l și trezesc cu șuierat în urechi,
hai, te-ai trezit, du-te bătrâne hidalgo
de cincizeci și cinci de ani și fă duș,
la datorie apoi, micul dejun și călare
pe Rosinanta, mă întrebi "Azi cunoști
programul, ce facem, Don Irinel Sancho?"