ochiul cel mic
nu știe să privească ura,
n-o are.
zid este obrazul unde
se vor izbi toate palmele grele,
să-l apere pe el,
cel care,
își caută drumul,
dincolo de smoala surdă
adusă în casă
de omul castrat
-rupt de câinii vremurilor
a învățat
doar să muște,
și-i dezlegat.

ochiul cel mic,
cu lacrima-i caldă,
o noapte întreagă,
obrazul rănit,
l-a mângâiat.