zilele parcă tot mai scurte
oamenii mai reci nopţile
adunate
ca într-o sticlă cu dop de plută
pământul
rabdă atâtea
iubirea
ne pătrunde treptat

dorul de casă ca alcoolul pe omul beat
mâna ta nici nu știu când
m-a cuprins- leac bun la toate
cu fiecare zi
mai aproape de tine

ce altceva mă va putea face
mai fericită
decât te iubescul nostru
cel
de toate zilele