igrasie pe pereții sufletului meu
(se scurg secundele
prin cioburile clepsidrei);
ce poate fi mai groaznic în acest roman de citit pe la gurile de metrou, așteptând să treacă ploaia,
decât
camera noastră
fără tine?

de jur împrejur nici urmă de țărm.

ce ai căutat în visul meu? te joci de-a Dumnezeu cu
emoțiile mele, îmbrăcând fizionomiile tuturor
agenților de circulație sau
de asigurări
care mi-au bătut la fereastră...

am venit astăzi, astăzi am să plec,
mâine a trecut,
ieri a rămas blocat în trafic și nu mai ajunge.

am munții în față.
să-i mut sau
să ma bucur de ei?