Ma plimbam singur pe strazile pustii din nopate, priveam orasul prin ochi muritorilor.. era straniu.. nu mai coborasem de secole printre ei... ma simtea bine aici.. printre ei.. negura nopti ma ascunde.. ma face sa par asemenea lor..
Strabat strazile goale privind in vitrine, nu am mai fost de mult pe aici.. nu am fost de mult printre ei.. le simt mirosul cald.. le simt fericirea, le simt sentimentele lor treacatoare.. sunt oameni.. sunt muritori.. eu oare cand voi primi acest dar?
Orasul, luminile orasului, acum nu le mai lumineaza cu foc, oricum orasul e divin la lumina propriilor lor instalatii de iluminat, se impletesc atatea stiluri intr-un spatiu atat de mic, imi plac oameni.. catedrale gotice, cladiri moderne, viata, tineri care ies pe strazi.. oameni galagiosi.. e frumos aici...
Ma plimb printre ei.. ma pierd printre ei, le simt sentimentele, teama, speranta, fericirea, sunt oameni, au dreptul la viata si la sentimente... privesc in urma, curios, imi pun aceleasi intrebari de secole... de ce am renuntat eu la mortalitate? de fiecare data acelas raspuns imi inunda mintea... pt a fii vis!
Vis.. ce frumos cuvant.. imi place, atunci imi placea si mai mult sa fiu vis.. si acum imi place.. poate pentru asta am fost creat.. sa fiu visul cuiva... dar creatorul meu a murit de mult.. si am ramas singur... poate de asta nu am coborat jos.. cine stie..
Privesc spre cer.. incepe sa ploua alene, simt stropi de ploaie cum se preling pe fatza, pe barbie, pe gat... ii simt in gura.. simt gustul ploi, trag alene mirosul in piept, imi place.. miroase a nou, miroase a proaspa...
Privesc in jur cu interes... s-au schimbat locurile un pic pe aici... aceleasi cladiri arhaice, putzin restructurate pe ici pe colo inbinate cu un stil modern, tineri galagiosi ce ies din localuri. Ii urmaresc cu privirea, imi place sa le privesc in suflet.. sa le vad visele.. poate imi place sa fac asta deoarece eu insumi sunt un vis...
Privesc in urma unui grup galagios ce se indreapta spre casele lor, atunci o vad pentru prima data... statea rezemata de coltul unei cladiri privind in gol... fumand mecanic... ma indrept alene spre ea... o las sa ma vada... ma priveste contrariata, oarecum mirata... nu se astepta sa ma vada.
Stiu cum sunt vazut de catre muritori.. dar ea ma vedea altfel.. stia ce sunt.. stia ca sunt un vis... isi arunca incet tigara.. si se indreapta spre mine.. o privesc in tacere... ea imi urmeaza exemplu... stam in mijloc pietei, un vis si o fata privindu-se in ochi...