toată lumea înșeală pe toată lumea
schepsisul e să nu afli
pentru a mai putea crede

partea proastă a poveștii
este că de fiecare dată
tu ești primul care te înșeli
atunci când îți injectezi porția de minciună
zâmbind, dar cu privirea în jos
transformându-ți invariabil
compromisurile zilnice
în principii solide de viață

plin de bune intenții
începi o nouă zi
dai bani cerșetorului din colț
nu mai arunci hârtia pe jos
îți suni părinții de pe mobil
cumperi un buchet imens de trandafiri
dintr-o dată o vezi și:
POC
filmul se rupe
nu îți vine să crezi că ți se întâmplă ție
derulezi disperat înapoi să cauți semne
suni pe toată lumea
dar nimeni nu știe nimic
nu le vine să creadă că…

te îmbeți ca prostu’
te duci la curve
te îmbeți iară
te………
până când
în creierul gol de acum
se mută abuziv
o nouă iluzie