Afara bate vantu usor, iar ora tarzie isi face efectul asupra unor persoane precum si Danu, un coopil de 10 anisori. Il i-a somnul...
Dar cum inca era plecat pe ulita, la fete, se grabeste sa ajunga acasa, ca nu cumva taica-su, sa-l astepte cu nuiaua dupa usa...
Si fuge... obosit, intr-un final ajunge. Si cand ajunge la poarta, se opreste:
-Doamne, tine-l pe tata in casa, ca promit c-o sa fiu baiat cuminte!
Si punand mana pe clanta usi, tiptil, o i-a spre usa casei sa ajunga in liniste, in patul lui. Dar cum ghinion este de poti imparti si cu vecinul, taica-su, din spatele lui, tipa:
-Copcileeee! Noah i-a stai umpic!
-Da' tati eu... sti? Doar ca...
-Stiu! Ca ti-o iei de nu te vezi!
-Nu, nu! Nu la fata!
-Hei... doar nu sunt criminal!
-Auu!
Si Danu s-a pus in pat rosu de nuiaua de salca, si intristat, punand capul pe perna, se gandea la precedentele minute, in care a facut cunostinta cu doamna, "Stie de durere".
Si uite cum au mai trecut noua ore, si soarele cu lumina lui feroce, si caldura slaba de dimineata, face ca Danu, sa deschida ferestrele din capul lui, cascand de doua ori apoi, scarpinandu-se-n fund, o i-a in pijamale, spre bucataria din imediata apropriere...
-Mami!!!
Niciun raspuns.
-Mamiiiiiii!!!!!!
Niciun raspuns nici de data asta...
-Unde esti tu vaca!
Dar in zadar... nici urma de vreun membru din familie.
Toti erau plecati la lucru, unde aveau pamant la iesire din sat.
-Ou! Au disparut parinti mei! Pfuai ce tare... Eee! I-a sa vedem ca sa mananc... hmmmm margarina, miere, sare,cacao si piper...
Si a inceput el sa amestece, toate acelea intr-o farfurie de inox, cu mainile , cu lingura, cutitul, tot ce avea la indemana.S-a facut vaisamar, pe maini, pijamale, masa era plina de asa numitul, lui meniu...
-Noah... sa manc! Hmmmm... da unde-i painea? aaa! Uite-o!
Si luand painea, a inceput sa intinda crema lui, pe o paine intreaga. Si a mancat, s-a saturat si-acum era lumea lui.
-Hmmmm... totusi, unde is mama si tata?
Sentimentul de singuratate, il cutreera deja, dar lui ii convenea sa faca tot ce vroia.
Si cum creand el ca totu-i al lui, a inceput sa topaie prin casa, dadand din greseala cu un pahar de sticla, spargandul.
Vazand ce satisfactie e sa spargi pahara, a inceput sa sparga de prin casa tot ce era de spart: farfurii de portelan, pahare de cristal, de sticla chiar si geamuri...
Obosit, se pune iar in pat multunind lui Dumnezeu, ca este pe treaba lui...
Dar cum se intuneca, iata, ca vin parintii de la munca, si cand intra in casa si vad ce "dezastru ecologic" se afla in locuinta lor, au inceput sa se cruceasca.
-Danuleeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee! Unde esti ca te omor, firea-i tu sa fi de sconx!
-Ce dra... oooo nuuuu! Asta-i tata!
Si incepu el sa planga speriat, ascunzandu-se sub plapuma din pat.
-Aha! Aici erai, guda! Te nimicesc! Ce-nseamna toata paguba asta?
-Dar tati eu am crezut c-ati disparut definitv?
-Ce?
-Ammmmm....
-Bah, copil natang! Uita-te pe noptiera?
-Cum?
-Uita-teeeeee! Ca te omor, amu nita!
-E o foaie!
-Citeste-o, copil sclifosit.
...
-Cu voce tare! Ca scot graiu' din tine imediat!
-"Vezi ca noi am plecat la camp, sa mananci! Ti-am lasat mancare in sus in dulap, sa dai la gaini sa manance si sa nu iesi din curte!"
-Noah!
-Noah!
-Unde scrie sa spargi ferestreleeeeeeee!!!!!!? Si pahare, si toata sticla din casa!!!!!!?
-Dar eu nu am...
-Guraaaaa! Copil bolnav... Nah, tine!!!
-Auu! Nu mai da!
Si asa Danu, o i-a pe cocoasa, din cauza imaginatie sale bogate.