Buncăr cît 10 orașe de mărimea Făgărașului

Poți recunoaște un dictator după ceea ce construiește. Hitler avea buncăre peste tot în Germania nazistă, Ceaușescu visa șosele care taie munții și clădiri pentru care se dărîma cîte un cartier întreg din București. Saddam dispunea de un complicat lanț de adăposturi subterane în caz de atacuri, iar mai nou, Putin și-a construit un oraș în munți, la o înălțime de peste 1.640 de metri. Dar toți aveau mania grandiosului!
10 orașe de mărimea Făgărașului ar încăpea în buncărul construit la comanda sovieticilor și apoi a fostului președinte rus, Vladimir Putin, în masivul muntos Uralii de Sud. Baza secretă a actualului premier de la Moscova poate adăposti pînă la 300.000 de persoane, care ar putea trăi aproximativ o jumătate de an, fără să iasă deloc la suprafață. Accesul la complexul militar uriaș din interiorul muntelui va fi asigurat de o autostradă și o cale ferată, aproape finalizate. De cel puțin 12 ani se lucrează la ,,hardughia” din munți, prima dată cînd s-a vorbit de ascunzătoarea dictatorului ,,democratic” fiind în 1996. Niște ziariști americani de la New York Times scriau atunci de o bază secretă aflată în plină construcție. S-au mai liniștit apele pînă mai de curînd, iar Putin făcea repetate vizite în zonă pentru a vedea stadiul lucrărilor, avînd drept motivație pasiunea sa pentru schi în munții Urali. Odată cu alegerile din Rusia, presa a revenit asupra orașului subteran din ,,burta" muntelui Yamantau și a dezvăluit că, inițial, buncărul a fost conceput în vremea regimului sovietic drept bază militară secretă. De ea s-a ocupat direcția de informații a Ministerului Apărării de la Moscova, pînă cînd Putin i-a schimbat destinația în adăpost subteran pentru 300.000 de oameni. Se pare că lucrările mari au fost terminate în 2002, exact în perioada în care președintele rus venea exagerat de frecvent la o stațiune montană din apropiere, să-și petreacă zilele libere.
Deloc surprinzător, Guvernul de la Moscova dispune în eventualitatea unui atac nuclear sau în caz de cataclism ecologic grav de un refugiu antinuclear, de mărimea unui oraș ca Brașovul. Orașul subteran este foarte bine păzit și se întreprind lucrări de întreținere a acestuia, fapt remarcat, de altfel, de turiștii care vizitează zona. Aceștia însă nu sunt lăsați să se apropie prea mult; spre deosebire de fostul buncăr al lui Saddam din Bagdad, unde turiștii se înghesuie ca la Mecca. Ascunzătoarea lui Saddam a devenit celebră după ce americanii au aruncat două bombe de cîte 900 de kilograme deasupra ei, fără s-o distrugă, deși avea 20 de ani de cînd fusese construită de o firmă nemțească.