destinul ți-e legat de pămîntul

din inima căruia rupi viață

întîlnești moartea, mai schimbați cîteva vorbe,

moartea zîmbește politicos, niciodată nu-și trădează secretele,

întîlnirile sînt tot mai dese, pariezi uneori

cîștigi viața unui ortac

moartea altuia.

de unde naiba să știi ce urmează?

răsfoind un mic carnețel, ale cărui file nu se termină niciodată,

-numerotarea paginilor e de la minus spre plus infinit-

moartea te privește în ochi

așa cum te-ai obișnuit deja

aștepți zîmbetul politicos cu inima cît un purice,

îl primești și răsufli ușurat;

pe schimbul 2 nu se moare

pe schimbul 2 doar se pariază azi,

cine știe, zilele sînt pentru om numărate,

pămîntul de mult a uitat trecerea

așteaptă să se mai răcească o eră,

primește în pîntece trupuri

tu te plimbi printre morți și zîmbesti

deasupra, cerul e atît de senin,

deasupra, copiii zic rugăciunea de seară.