Unei mame, despre viața veșnică
(Scrisoarea a 200-a)

Fiul dvs a căzut cu avionul și a murit. Scrieți că acum vă gândiți doar la un singur lucru: “Oare fiul meu este totuși viu? Dacă există viață după moarte? Cine poate să
ne-o dovedească?”
Mă pun în locul dvs și vă împărtășesc pe deplin durerea.
Oricum, mă miră întrebarea dvs, cu atât mai mult cu cât tot ceea ce spuneți respiră credință și evlavie.

Dacă cineva se îndoiește de viața veșnică, nu știu cum se poate numi următor al lui Hristos.
Iată, lucrul cel mai însemnat pe care l-a descoperit Hristos este o viață nouă, o lume nouă, o împărăție nouă- cu totul nouă pentru oameni. Aceasta este cea mai mare descoperire care a fost făcută oamenilor de când există ei, și cea mai îmbucurătoare dintre toate descoperirile. A lepăda această descoperire înseamnă a-l lepăda pe Hristos și a lepăda întregul rost al vieții noastre pe pământ. Iar a primi această descoperire a lui Hristos înseamnă a primi adevărul despre Dumnezeu ca Părinte, despre îngeri ca duhuri, despre atoatevăzătoarea purtare de grijă a lui Dumnezeu în lume, despre Judecata lui Dumnezeu, despre nemurirea sufletului dimpreună cu moartea trupului, despre rostul plin de bucurie al viețuirii noastre pe pământ în trup.
Toate aceste adevăruri ni le-a descoperit Domnul și pe toate le-a mpărturisit prin persoana Sa, prin toate cuvintele și faptele Sale, prin moartea cea de voie pentru noi, prin înviere și înălțare.

Merg să vă gătesc loc, le-a spus El ucenicilor înainte de moarte. Iarăși voi veni și vă voi lua la Mine, ca unde sunt Eu, și voi să fiți. (In.14,2)

Nu cumva merge în mormânt să le gătească loc acolo? Cu adevărat, n-ar fi fost nici o mângâiere să pregătești cuiva loc în moartea veșnică! Nu, ci El merge în cealaltă lume și viață dincolo de mormânt și mai presus de mormânt.
Ne-au mărturisit ființarea celeilalte lumi și numeroșii barbați sfinți și femei sfinte.
“Cine s-a arătat de dincolo să ne-o mărturisească?”, întrebați dvs repetând astfel întrebarea celor ce sunt fără credință. Dacă n-ați fi îndoliată, ați merita o mustrare zdravănă pentru o așa întrebare.
Spuneți-mi, care dintre sfinții înscriși în calendar nu s-a arătat? Sau nu stiți că Biserica nu înscrie în rândul sfinților pe nimeni care nu s-a arătat în vreun fel din cealaltă lume?

Chiar de curând am citit că o tânără franțuzoaică a trecut la Ortodoxie din simplul motiv – precum a declarat ea însăși- că i s-a arătat limpede Sfântul Serafim de Sarov, un mare sfânt rus, al cărui centenar a fost sărbătorit anul trecut.

Așadar, n-aveți nici o pricină de îndoială, ci aveți toate pricinile să credeți în viața cerească, în care v-a trecut fiul, ceva mai devreme decât dvs.
Pace dvs și mângâiere de la Hristos.