18 mai 1947

În legătură cu neliniștile și căderile tale, îți voi spune aceasta: atâta vreme cât barca sufletului nostru navighează pe apele vieții pământești, va fi supusă schimbărilor vremii. Ba este ploaie, ba este frumos; uneori apare o furtună mare și barca noastră riscă să se lovească de o stâncă sau de mal. În această vale a plângerii nu poate fi altfel; doar în viața veșnică nu pot fi schimbări.
Sub stăpânirea patimilor - înteleg aici patimile sufletului, cum ar fi: judecarea, vanitatea, mânia, minciuna și mândria demonică - ni se pare că toți sunt vinovați și răi. Or, Dumnezeu nu ne-a rugat să cerem celorlalți dragoste și dreptate, în schimb ne-a poruncit să-i iubim pe ceilalți și să fim drepți. Nu deznădăjdui! Și când ești confruntată cu greutăți, afundă-te în Sfânta Scriptură, în scrierile Sfinților Părinți și în rugăciune. Atunci vei experimenta pacea și liniștea în sufletul tău.
Putem mult și bine să ne gândim; fără ajutorul lui Dumnezeu, nu putem fi în pace cu noi înșine, nici cu ceilalți.
Dumnezeu să vă păzească!