Dupa o zi pierduta in universul hartiilor am hotarat sa revin printre oameni si iesind in strada am avut revelatia- a-nceput circul: sarbatorile. Ca sa ma conving am cercetat cu atentie cautand semnele prevestitoare. Oamenii care circula bezmetici prin oras, magazinele pline cu "prostioare", decoruri care izbesc violent retina, toate pe scurt mi-au confirmat ca a-nceput anotimpul ipocriziei. Sa nu ma enervez imi fixez privirea undeva in norii suparati care patronau orasul si o iau usurel spre casa consolandu-ma ca am un loc unde sa ma refugiez. Gresit: am uitat de ai mei! Motivul vizitei lor: sarbatorile, e si firesc! Am trecut fulgerator prin sufragerie unde televizorul(popular- tembelizorul), care pentru mine este doar un alt obiect de pe care sterg praful prinsese viata si incerc sa ma "integrez" in noul mediu. Ca orice roman care se respecta primul meu drum a fost la frigider. Descopar mancare in cantitati industriale: doar venise mama nu?!. Dupa cateva zeci de minute de"integrare" am sterpelit o portocala si-am disparut in camera mea. Finally alone!Ciudat felul cum la varsta asta de fiecare data cand apar ai mei in peisaj reiau comportamentul standard pe care il aveam in liceu. Nu-mi explic fenomenul!? Cum televizorul era dat tare si se auzeau numai enormitati "de sezon" de genul "sunt convinsa ca intreaga tara a simtit emotiile acestui copil...", imi incerc norocul cu radioul. Intai il dau incet asteptand sa treaca setul de dedicatii si reclame si apoi il opresc la aparitia intrebarii cretine a prezentatorului adresata lumii intregi "v-ati curatat ghetutele?". Dupa ce-mi gasesc un fundal sonor pe placul meu verific repede mesajele si apoi inchid telefonul. Am gasit, in sfarsit, avantajul telefonului mobil de sarbatori : il poti tine inchis. Este genial- asa scapi de telefoanele rudelor si prietenilor care "brusc isi aduc aminte de tine"! Dupa ce ma conving ca nici in seara asta nu voi avea un film "comestibil" concluzionez: iar ma voi duce la culcare devreme. Doar acum regret amarnic cescuta de cafea pe care am avut nefericita idee s-o consum la plecare, pe la sase. Ce-o fi fost in capul meu?! O sa-mi vizualizez intreaga viata pana adorm...
....ce tist si nefiresc e totul!...