Sunt mahmur… doar ce m-am trezit din beție și încep să mă întreb de ce am băut… uite așa am avut eu chef… ce ți-e și cu cheful ăsta… hai să spargem niște sticle de bere că am chef să uit supărarea de-aseară. Un vis e superb și e realizabil doar atunci când depinde doar de tine și nu și de alții. Mă întreb de ce am plecat atunci, acum un an și jumătate la drum cu oameni care habar nu au ce vor, care nu erau în stare să dea sânge pentru a fi actori… aceștia au plecat și au lăsat în spate căcaturi care ruinează visul altora și munca lor… Mi se face scârbă de ei… mă uit în spate și încerc să merg mai departe așa cum pot… sau așa cum vreau să pot… Am un sistem de autoapărare foarte bine pus la punct… așa credeam până de curând dar m-am înșelat… așa e viața… prea multe întrebări, puține de răspuns…

Dacă în jurul meu fiecare picătură de sânge a început să nu mai conteze - la mine în suflet sângele moare… ficare picătură ce trece prin inimă e sărată și eu sunt alergic la sare sau la dulce, ca un diabetic am halucinații cu nopți de jale, cu zile în care mă voi chinui să nu mai mor… ha ha ha râd de mine ca un vagabond neîndemânatec care încearcă să fure din poezie energie să continuie… dar oare cum? Teatrul m-a făcut să scriu iar, după atâția ani în care versurile nu mai se scriau… când ești cu tine lucrând pentru tine, ca un egoist, primeam daruri: versuri… dădeam daruri: versuri…

Să fim fericiți, să iubim și să nu mai visăm și pentru alții… visul meu îl voi ține doar pentru mine și eu singur voi munci pentru el… să nu mai depind de nimeni… Mie nu îmi plăcea să depind de cineva, să mă ajute cineva și la un moment dat am spus hai să încerc și m-am ars… Lecții de viață cu mine pentru mine… Sunt singur și singur voi face și singur să rămân pentru că nimeni nu mă poate înțelege mai bine ca mine pe mine… nimeni nu îmi vrea binele cu toată inima ci cu jumătate de grimază… Trăim în România… ce căcat… să fim români și să ne iubim ca frații… unii să iubească alții să taie… ce frumos… România!… să strigăm cu toții România!… îi dai celui de lângă tine jumătate din tine iar el îți taie gâtul… România!... nu auziți: România!

Stinge dracu lumina aia că mi-e somn!