2


... si așa a murit ...


Când mă gândesc la frumoasele vremuri ce vor veni în trecutul meu ...
... Hmm! Vremuri ce erau ca un miel ce paște liniștit, mângâiat de căldura soarelui, neștiind de fiara ce-l pândește-n umbra rece a pădurii ... Ciudat cum însuși omul își poate transforma unele întâmplări imaculate în amintiri întunecate. Până la urmă totul este o problemă de gramatică, în care individul își pune o simplă întrebare - " De ce ? " ... Ironic este că prin propria-i analiză își găsește un răspuns ce e departe de simplitudinea întrebării, iar ceea ce ar trebui să-i lumineze mintea ... o întunecă și mai tare. Dominată de o inaptitudine și o paralizie spontană, ce pentru unii se dovedește mai târziu a fi pururea, mintea se scufundă in vâscoasa umbră a prostiei, creată de propriile-i întrebări ... La dracu cu toată analiza vieții, de ce să nu pun mâna pe un pistol, să-mi fac o gaură ... ? Cred că vor ieși pe ea toate întrebările si va intra lumina ...
"Oare sunt nebun ? ; Oare mai rezist ?" mă întrebam uneori, dar odată cu clipele, s-a scurs și "oarele", iar locul, ce-i aparține din totdeauna, l-a ocupat " de ce - ul" ... și n-am mai rezistat ...


...încă o șansă...


Îți spuneam de multe ori că va fi altfel ... și de data asta chiar va fi ...
Repetam aceleași patetice scuze ... și mă credeai, dar nu înțeleg cum puteai să te uiți la mine în ochi, să-mi citești sufletul și să nu-mi spui nimic, știind că nu va fi altfel ... din cauza ta, numai din cauza ta ... Tu erai ultima mea speranță, cel mai bun prieten al meu și tot ce cunoșteam ... Trădare este cuvântul ce stă pe buzele spiritelor ce ne înconjoară ...
Când mă gândesc la frumoasele vremuri ...


... frumoasele vremuri ...


Eram doi copii inocenți ... și ne iubeam atât de mult ...
Când eram împreună simțeam că lumea întreagă nu ne poate opri, ... căci era a noastră ... Căldura era mai caldă lângă ea, sunetele erau mai dulci și albul mult mai alb ... Și era doar începutul ! Timpul vieții mele ... Pe urmă au început certuri ... În gură nici mierea nu-mi mai intra de amară ce era ! Îmi spuneai că merită să sufere, că răzbunarea e cea mai dulce alinare ! Te-ai înșelat ... Pot gândi și singur, fără a avea nevoie de tine pentru a-mi spune ce să fac ...
Dar totul se poate rezolva căci nu ea e problema ... Problema ești tu, tu cel care de fiecare dată când mă uit la tine în oglindă se ascunde după gânduri obsedante !
Îți spuneam de multe ori că va fi altfel ... și de data asta chiar va fi ...

Martie 09, 2004