Umbra albastră cuprinde încet zarea
și sub fereastră-aud ce tare urlă marea.
Pământu-i mângâiat de prea multe păcate
iar plaja-i întinată de gânduri necurate.

Luna e nemișcată și norii sunt la fel,
cerul răsfrânt inca așteaptă să mă duc la el.
Valurile sunt reci si sufletul imi poarta
iar rasuflarea lor trupul imi scalda.

Un albatros rănit, din zbor mă cheamă surd.
Orbit de sare și de stele încerc să îi răspund
și strig tăcut chiar dacă în zadar,
ies razele de soare în timp ce eu dispar.