Se prăbușesc florile în propriul lor parfum,
petale rătăcite se-aștern pe praf, în drum,
spinii așteaptă vântul, să fie mângâiați,
după trecerea lui să fie iar curați.

Se prăbușesc florile, se prăbușesc pe rând.
Cu grabă ele cad, nu scot nici un cuvânt.
Curând, nu va mai fi nimic care să cadă,
doar spinii vor rămâne acolo, ca să vadă.