Am ingitit spatiul dintre noi,
cu intreaga sa mascarada de forme,
am chemat secundele la invoiala
cu efemerul si le-am aprins si pe ele
in locul ramas liber.
Te vad mai apoi nascand gemeni,
cu brate de timp si piele nesfarsita,
bizara comoara de tine zamislita
la marginea unei emotii eliptice.
Acum ce-a mai ramas din noi?