Azi, cu ochii-ncețoșati
Mă trezesc privind prin geam
Cum pe arbori infașați
Cad fulgi mari de parmezan.

Și cum stau eu și contemplu
Peisaj eminescian
Imi patrunde grav și amplu
De pe nuÈ™' ce meridian

Al mămichii urlet tandru
În urechea-mi șifonata
Dup-un somn de copilandru:
Haide, scoală-te odata!

Mai aud un click ciudat
Și, de-odata, dinspre lustra,
Îmi simt ochiul ințepat
Fisurand a beznei crustă.

Ca prin vis mă-ndept apoi
Spre liceu, dar nu mai ninge.
Se mai scalda în noroi
Câte-un fulg, apoi se stinge.

În metrou, și mai bizar:
Toți se scutura de ape!
Iar în ochi îmi mai rasar-
Zidul nu le mai încape-

De la mic până la mare
Afișe ce se pretează.
Iar sub, rândul salutar-
Că tutunul dauneaza.

Toți își vad de treba lor.
Sau, mă rog, toți se prefac.
...Meseria-i de voyeur.
Ce să zic! Uite spanac!

Stau în banca mea și cuget
Cu amica mea ciudată,
Arătând pe geam c-un deget
Un apus... de ciocolată.