Cum te-ai putea hrăni doar cu infuzii
O, biată plantă legănată-n soare?
Când pierzi din tine puținele iluzii,
Simți cum încet, puterea ta dispare.

Dac-ai putea primi la rădăcină,
O picătură de iubire clară,
Cu certitudine în splendida lumină,
Ai înflori din nou a doua oară.