E toamna si in suflet imi cad frunze-ngalbenite.
Raman pe dinauntru mult prea pustiu si gol.
In asteptarea razei ce nu ma intalneste,
Incerc sa imi joc bine misteriosul rol.

In mine-a coborat mult prea devreme toamna.
In brate strang tacerea¸iar cantecul mi-e mut.
As vrea sa pot sa strig, sa pot aprinde noaptea..
Mi-e somnul fara vise. Mi-e sufletul pierdut.

Ma doare ploaia asta ce noaptea mi-o sfasie.
Ma doare toamna rece cazuta din inalt.
Te vad trecand grabit si inima mea stie
C-ai tai ochi mari si negri mereu visele-mi ard.