Dacă sufletul și trupul sunt în bifurcare,
Primul ține calea spre cerurile înalte,
De-aceea nu mă ponegri încalte
Când numele de om e-n destrămare

Trupul e substanța mireanului de-acum
Și-aici ce se confruntă-n teme
Istorice de oase și carne prin sisteme
Rătăcite-n fapte spre formele de scrum

Mecanica duală pe rute separate
(sufletul în Cer și trupul pe Pământ)
Hamletizând au conservat cuvânt
Prin somn și moarte viață să arate…

Purtător prozaic de Prinț al Suferinței
Păstrez noul nume consacrat Căinței.