in fiecare dimineata ma simt rapit
sechestrat
batut
impins de sansa
mareea muntelui ce plinge
in fiecare dimineata
ma impiedica sa evadez
am palmele brazdate
de atatea incercari
de atatea infrangeri
de atatea valuri de piatra
prin care incerc sa respir
am zarit intr-o zi
femeia
femeia cu sani nemilosi
fara lapte
fara reflex matern
fara dorinta
plangeam
pe pragul ce uneste doua drumuri
iar muntele rapit si el
sechestrat de ceata
se clatina facandu-mi umbra
si mie
si casei
plange si el
plangeam si eu
el munte
eu el
eu muntele din spatele casei
el alte incercari