trec trenuri istoria are cale ferată
la fel cum calea ferată are istorie
o să înconjor pe la ecuador pământul
cu un tren care să meargă în sensul
mișcării de rotație a pământului
să ajung mai iute la destinație

mai ales când ești departe pământul se
învârte mai repede încât
oamenii încep să fie aruncați în spațiu
într-o nesățioasă gaură neagră
neagra alba alba neagra
jocul ca o coincidentia opositorum
pe bancheta unui personal murdar
lumea se depopulează subit ca o ghilotină
și nu mai văd pe nimeni și nimic nu mai văd
stau doar la fereastră și mă holbez la soare
aceeași fereastră la care soarele stă
și se holbează la mine
validând definitiv reciprocitatea

prin urmare nu am nevoie de nici un motiv
nici un motiv nu a avut nevoie vreodată de mine

pur și simplu pe străzi să putrezească în ploaie
îți voi arunca sufletul la câini adulmecând
cu colții lor scârboși și însetați
o să-ți scuip inima și bocancul voi șterge
cuceritor cu visele tale
spre-a te reface egipteană din fâșii până când
nu îmi vor mai ajunge brațele
și te voi îmbrățișa cu gura și cu dinții
până la ultima măsea de minte
strâns până la ultimul spasm te voi îmbrățișa
de la minus la plus infinit
în definitiv vreau doar să merg cu tine
cea mai lungă distanță ce ni se poate matematic
da

de rest trec trenuri